Vom avea liste electorale umflate la prezidenţiale

La 1 ianuarie 2014, în România se aflau 19,9 milioane de persoane. Acest număr este cel corect şi nu poate fi contestat. AEP ţine la secret numărul de alegători din ţară. Din 23 mai, AEP nu a mai verificat primarii privind actualizarea listelor electorale.

La 1 ianuarie eram 19,9 milioane

Recent, INS a dat publicităţii situaţia populaţiei rezidente din România la data de 1 ianuarie 2014, care se ridică la 19.942.642 de persoane. Prin populaţie rezidentă se înţelege totalitatea persoanelor (cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Practic este vorba de ce există şi ce mişcă în România, inclusiv persoanele care sunt temporar (până în 12 luni) plecate din ţară. (Se utilizează termenul de reşedinţă pentru că este mai „larg” decât cel de domiciliu.)

Plecând de la datele prezentate de INS, rezultă, fără dubii, că listele electorale permanente utilizate la europarlamentare au fost serios umflate. Şi, ce este mai grav, sunt umflate şi cele care vor fi operabile la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie a.c.

Câţi alegători ar trebui să fie pe listele electorale permanente

Dintre cele 19.942.642 de persoane existente la 1 ianuarie 2014, un procent de 15,5% erau minori între 0 şi 14 ani, iar 11,4% erau tineri între 15 şi 24 de ani. Nu ştim – pentru că statisticile INS au o metodologie aparte – câţi dintre cei cuprinşi în calupul de 11,4% aveau la 1 ianuarie 2014 vârste până la 17 ani şi o lună, deci care nu au drept de vot pe 2 noiembrie. Drept consecinţă, îi ignorăm pe cei care aveau 15, 16 şi 17 ani la 1 ianuarie 2014 şi îi scădem din numărul total de cetăţeni doar pe cei între 0 şi 14 ani.

Rezultă 16.851.532 de cetăţeni cu drept de vot. Precizăm că şi acest număr este umflat, pentru că nu sunt scăzuţi cei cu vârste între 15 şi 17 ani, persoanele decedate de la 2 ianuarie 2014 până în prezent, persoanele care au interzise drepturile civile şi persoanele (cei cu cetăţenie română sau fără cetăţenie) care nu au drept de vot.

O aberaţie: suntem, în ţară, 22 de milioane

Ne asumăm această „umflare” cvasi-voluntară, dar pe listele electorale permanente trebuia (la europarlamentare) şi trebuie (la prezidenţiale) să regăsim maximum 16.851.532 decetăţeni cu drept de vot. Ce am avut la europarlamentare: 18.221.061 de alegători pe listele electorale permanente. Am fost (şi suntem) în faţa unei aberaţii: aveam la 1 ianuarie 3.092.109 copii între 0 şi 14 ani şi estimativ 600.000 de tineri între 15 şi 17 ani şi 18.222.350 de cetăţeni cu drept de vot, deci cu vârste de 18 şi peste 18 ani. Adunând ajungem la o populaţie în jur de 22.000.000 de milioane rezidentă în România. Ceea ce, ştie toată lumea, este imposibil.

AEP ţine la secret numărul de alegători

La Autoritatea Electorală Permanentă nu am găsit (înainte de europarlamentare) o explicaţie clară a prezenţei pe listele electorale permanente a peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot. În schimb, am aflat că funcţionează registrul electoral care este în permanenţă adus la zi de către primari (direct în site-ul registului electoral) în funcţie de schimbările survenite în structura populaţiei din localităţile pe care le conduc. Adică radiază decedaţii, îi radiază pe cei care emigrează cu acte în regulă, îi radiază pe cei care pleacă din ţară pentru o perioadă mai lungă de 12 luni, îi radiază pe cei care se mută în altă localitate, îi adaugă pe cei care împlinesc 18 ani, îi adaugă pe cei care au venit din altă localitate. Aceasta în teorie, pentru că înaintea europarlamentarelor, cu toate modificările „operate” de primari pe listele electorale permanente aveam tot peste 18 milioane de alegători.

În ceea ce priveşte registrul electoral, mai precis ne referim la numărul total la zi al alegătorilor de pe listele electorale permanente, suntem în faţa unui subiect tabu. Pe site-ul AEP, la secţiunea referitoare la registrul electoral, ultimul comunicat existent este din… 23 mai 2014, când eram informaţi că pe listele electorale permanente se regăsesc în total 18.222.350 de alegători. De atunci, nimic, exceptând eseurile plicticoase ale dnei Ana Maria Pătru, preşedinta AEP. Singurul lucru pe care o persoană îl poate afla de pe secţiunea referitoare la registrul electoral este cel referitor la ce secţie de votare este arondată. De asemenea, nu există nici urmă de date privind registrul electoral din diaspora.

Datele INS sunt sigure

Cu siguranţă, ca şi în cazul unui alt articol legat de umflarea listelor electorale, vor exista voci din rândul „autorităţilor” care să contraatace cu veşnica temă care sună astfel: datele INS nu au nicio legătură şi nu pot fi utilizate pentru constituirea listelor electorale. Parţial corect. Datele INS nu prezintă cetăţenii care nu au drept de vot, nu prezintă o delimitare la zi între cei care au până în 18 ani şi cei care au peste 18 de ani.

Numai că, repetăm, datele INS ne prezintă clar tot ce mişcă şi trăieşte în România.

Sursa datelor o constituie cercetarea statistică privind populaţia rezidentă a României.

Indicatorii privind populaţia rezidentă au fost construiţi utilizând date prelucrate din surse administrative, date primite de la institutele naţionale de statistică a Spaniei şi Italiei, baza de date a Eurostat privind populaţia şi migraţia internaţională şi rezultatele unui model econometric bazat pe tehnici de estimare pe domenii mici în vederea dimensionării componentei de migraţie internaţională (citat din comunicatul INS). Practic, datele prezentate de INS sunt chiar mai „sigure” decât datele pe care le au primarii. Şi în acest caz, este foarte uşor să scazi din 19 milioane (doar) cele 3 milioane de copii până în 14 ani şi (tot uşor umflat) ajungem la un număr de alegători mai aproape de adevăr. Cum se poate ajunge la liste electorale exacte: AEP trebuie să apeleze la datele primite de INS, după care nu trebuie decât să verifice la sânge raportările primarilor. Şi cu siguranţă va avea parte de surprize uriaşe.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.