ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Home » Features » Vor dispărea domniÅŸoarele din spaÅ£iul public?

Vor dispărea domnişoarele din spaţiul public?

19 Mar 2009 Steluta Voica, Raluca Ion, Cristian Bandea | 4 comentarii | 2103 vizualizari
Rating:
5 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Corectitudinea politică a fost importată în cantităţi oficiale în România după aderarea la UE, într-o vreme în care în Vest evoluase într-atât încât să dezvolte forme tiranice şi să ajungă să le numească pe prostituate „persoane pentru care monogamia e o provocare“. Experţii spun însă că frica de excesele corectitudinii politice ne face să nu mai observăm că ea de fapt nu există în România.
 
Influentele limbii oficiale asupra limbii populare sunt foarte lente, iar sansele ca proverbele si bancurile discriminatorii sa devina specii pe cale de disparitie in limba romana sunt extrem de mici
Influentele limbii oficiale asupra limbii populare sunt foarte lente, iar sansele ca proverbele si bancurile discriminatorii sa devina specii pe cale de disparitie in limba romana sunt extrem de mici
Românii sunt încă departe de a intra în împărăţia drepÅ£ilor din punct de vedere politic, a observat Raluca Popescu, cercetător al Institutului pentru Cercetarea Calităţii VieÅ£ii: „Cultural încă nu ne-am asumat conceptul de corectitudine politică, majoritatea îl ignoră. Nu e o chestie importantă nici pentru cei care operează cu el, mă refer la cei din mediul universitar. Când vii cu o problemă de discriminare de gen, lumea nu o percepe ca fiind importantă, nu crede că la noi ar exista aÅŸa ceva“.
 
Însă tot ea e optimistă ÅŸi crede în ÅŸansele României de a se corecta politic. „Adevărul e că nu suntem un popor violent, nu au existat la noi mari miÅŸcări interetnice, mari conflicte politice, civile, între genuri. Suntem un popor paÅŸnic, există la noi o tradiÅ£ie a nonviolenÅ£ei, iar corectitudinea politică are ÅŸanse să prindă în România cu atât mai mult cu cât vine de la UE. La noi există încă o valorizare pozitivă a UE, credem că dacă ceva vine de acolo înseamnă că e bun.“ Greii ani de comunism au lăsat în urmă ÅŸi câteva seminÅ£e de corectitudine politică sărite din megafonul strident al propagandei care urla zi după zi că toÅ£i oamenii sunt egali, arată cercetările sociologice.
 
„Discriminarea de gen este la noi mai mică decât în restul Uniunii Europene. DiferenÅ£ele între veniturile bărbaÅ£ilor ÅŸi cele ale femeilor sunt mai mici decât în Marea Britanie, de exemplu. La numărul de femei în funcÅ£ii de conducere suntem poziÅ£ionaÅ£i la un nivel rezonabil, bineînÅ£eles, cel mai bine la capitolul ăsta stau ţările nordice, dar sunt ţări cu renume care stau mai rău decât noi. Acest lucru se datorează ÅŸi comunismului, care îÅŸi propunea să ÅŸteargă diferenÅ£ele dintre oameni“, spune Raluca Popescu. Însă tot studiile îi arată pe români tradiÅ£ionaliÅŸti ÅŸi conservatori ÅŸi, cu toate recomandările Uniunii Europene, greu îÅŸi vor înghiÅ£i oamenii expresii precum „femeie de serviciu“ ÅŸi vor da glas celei corecte politic „persoană de serviciu“. „Nu ÅŸtiu cine o să se apuce să fie atent cum formulează. În limba română există «femeie de serviciu» ÅŸi nu e percepută drept o expresie jignitoare“, crede Raluca Popescu.
 
Recomandările instituÅ£iilor ÅŸi ale ONG-urilor au mici ÅŸanse să opereze estetic limbajul de zi cu zi, de la colÅ£ de stradă, de prin pieÅ£e sau la o bere cu prietenii. Lingvista Rodica Zafiu schiÅ£ează reticenÅ£a românilor faţă de termenii corectitudinii politice: „Limba oficială e ceva, limba populară, spontană e altceva. InfluenÅ£ele sunt foarte lente, uneori nu există deloc“.
 
Nimeni nu are capacitatea să schimbe uzul limbii dintr-o întorsătură de condei, continuă Rodica Zafiu, chiar dacă în textele oficiale acest lucru poate fi normal: „Faptul că acolo se preferă un termen cât mai neutru nu e anormal, dar asta nu înseamnă că suntem obligaÅ£i să le folosim în toate situaÅ£iile. Corectitudinea politică are mari exagerări ÅŸi e ridicolă în foarte multe cazuri, dar la un moment dat pot să prefer o formă de corectitudine politică într-un document sau în paginile unui ziar în locul unei insulte. Între a-i spune unui bătrân «boÅŸorog», ca în «România Mare», ÅŸi a prefera în texte oficiale formularea «persoană în vârstă», prefer varianta a doua“. Pentru ca un cuvânt să dispară dintr-o limbă este nevoie uneori de moartea a milioane de persoane.
 
„Termenul de «jidan», puternic peiorativ, a fost asociat cu istoria dramatică a nazismului, fiind astfel eliminat. Dacă ne uităm în texte de la începutul secolului XX, el era folosit în presa care-i ataca pe evrei, astăzi sper că n-ar mai face-o nimeni“, explică Rodica Zafiu cum Holocaustul a schimbat decisiv cursul limbii uzuale. În schimb, proverbele ÅŸi bancurile discriminatorii n-au cum să devină specii pe cale de dispariÅ£ie din cauza corectitudinii politice. „Expresia «te îneci ca Å£iganul la mal» e prezentă în limbă aÅŸa cum sunt ÅŸi unele proverbe cu români, cum e cazul «mărfii româneÅŸti», folosit cu sensuri peiorative“, arată lingvista cum românii se pricep, la nivelul folclorului, să se beÅŸtelească ÅŸi pe ei, ÅŸi pe alÅ£ii.
 
Dintre toate referirile clasice ÅŸi cuminÅ£i la sexul interlocutorului, una singură i se pare lui Sorin Ioniţă, expert în politici publice, jignitoare. „«Doamnă», «domnule» se poate spune, dar eu am o problemă cu «domniÅŸoară». Nu înÅ£eleg de ce ai face referire la statutul marital sau virginal al cuiva. De regulă e folosit într-un sens negativ, mai ales de către bărbaÅ£i, pentru a face referire la tinereÅ£ea ÅŸi lipsa de experienţă într-un domeniu a cuiva“. Dacă ar fi după el, n-ar face mare tam-tam pe seama ghidului care interzice referirile la gen în cadrul Parlamentului European: „Problemele astea se discută de 20 de ani în Europa ÅŸi în SUA. Eu cred că un om educat ÅŸi de bun-simÅ£ va ÅŸti cum să procedeze ÅŸi cum să se adreseze în orice situaÅ£ie. Problema e că majoritatea oamenilor nu sunt aÅŸa ÅŸi ca să accelerezi mecanismul bunului-simÅ£ a fost nevoie de corectitudinea politică. Asta înseamnă să nu-l faci pe unul mai închis la culoare «cioară», să nu râzi de religia lui, de defectele lui fizice, dar în România, ca în toate societăţile tradiÅ£ionale, nu e aÅŸa. Oamenii se cunosc după porecle, Chioru’, Åžchiopu’...“.
 
Primii români atinÅŸi de corectitudinea politică, născută în Occident în mediile universitare, au fost intelectualii. „Åžtiu că atunci când plecai la bursă în SUA, fiindcă erai ţăran din Europa de Est, îÅ£i dădeau un ghid în care te învăţau să fii politically correct. Am aflat de cazul unui profesor universitar care s-a dus acum câÅ£iva ani la bursă ÅŸi a început să fure deodorante din supermarket, că nu ÅŸtia că ăia au camere ÅŸi credea că nu-l vede nimeni“, povesteÅŸte Sorin Ioniţă. Beneficiile corectitudinii politice nu-s mici: te ajută să te descurci bine în mediile multiculturale, să ÅŸtii să faci echipă cu cineva diferit ÅŸi să reacÅ£ionezi matur în diferite situaÅ£ii. „La noi, când se urcă un negru în autobuz, toată lumea se holbează la el. Asta e corectitudine politică: să nu te zgâieÅŸti la oameni pe stradă, că nu-i frumos. Nu ÅŸtiu de ce e la noi atâta reticenţă faţă de corectitudinea politică ÅŸi se vorbeÅŸte atât despre excesele ei. Vă asigur că oamenii din Vest sunt normali la cap, deschid uÅŸa la doamne ÅŸi le trag scaunul în restaurant“, spune Sorin Ioniţă, care se fereÅŸte însă să o idealizeze.
 
ReacÅ£iile adverse faţă de corectitudinea politică sunt generate de multe ori chiar de militanÅ£ii ei, care, chiar dacă au obÅ£inut totul în numele cauzei, continuă să militeze ca ÅŸi când n-ar fi câÅŸtigat nimic. „Mă refer la situaÅ£iile în care cineva vine cu cereri absurde, să nu mai spui «policeman» sau să aboleÅŸti genurile din limbile romanice. Exagerările vin tot din zona universitară. Atunci când pui pe acelaÅŸi loc ÅŸtiinÅ£a clasică europeană, pe Newton ÅŸi Copernic, cu ÅŸtiinÅ£a africană ÅŸi calendarul indian, ÅŸi spui că totul Å£ine de relativitate culturală e o problemă. Sunt acei relativiÅŸti care cred că toate culturile au aceeaÅŸi valoare, găsesc o matematică boÅŸimană ÅŸi se apucă să facă un curs din ea“, e nemulÅ£umit Sorin Ioniţă.
 
Un pompos ÅŸi inevitabil comic exemplu de corectitudine politică, ce are toate ÅŸansele să pună Balcanii pe râs ÅŸi chiuială, crede psihologul clinician Mugur Ciumăgeanu, este sintagma plină de deferenţă prin care peste Ocean sunt desemnate prostituatele: „Persoană pentru care monogamia reprezintă o provocare“. Aceasta ar putea fi exemplul perfect care să ilustreze excesele „sexuale“ ÅŸi nu numai ale corectitudinii politice care i-ar putea face pe români să nu o vadă cu ochi buni. Românii n-au însă nici un motiv să se teamă de excese, spune sociologa Mihaela Miroiu, deoarece aici nu se poate vorbi nici despre o corectitudine politică elementară. „Excesele nu vor avea loc pe parcursul vieÅ£ii mele. Nu trebuie să ne facem nici o grijă de exagerări în partea cealaltă din moment ce nu există corectitudine politică“, consideră ea.
 
NaÅŸterea corectitudinii politice a fost declanÅŸată de hotărârea marginalilor de a trăi fără ruÅŸine în propria piele, povesteÅŸte Miroiu. „Istoria corectitudinii politice Å£ine de istoria evoluÅ£iei democraÅ£iei după ideologiile eliberării, respectiv din anii ’70. Negrii n-au mai vrut neapărat să fie ca albii ÅŸi nici femeile ca bărbaÅ£ii. Negrii au socotit că trebuie să fie totuÅŸi mândri de rasa lor ÅŸi să-ÅŸi asume diferenÅ£a asta, ÅŸi femeile că trebuie să-ÅŸi îmbrăţiÅŸeze feminitatea, să n-o mai trateze ca pe o sursă de inferioritate. Povestea corectitudinii politice a început în momentul în care aceste grupuri trebuiau să se elibereze de autodispreÅ£“, identifică sociologa momentul zero al corectitudinii politice.
 
„În România, istoria acestei poveÅŸti, la nivel academic ÅŸi de ONG-uri, a început imediat după ’90, dar nu face parte din istoria socială, respectiv nu există miÅŸcări politice pentru asta“, crede Miroiu. PreÅŸedintele Consiliului NaÅ£ional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, remarcă însă unele progrese autohtone, fiind de părere că în România nu există mai multă discriminare decât în alte state din Europa. Alinierea în domeniul corectitudinii politice s-a produs cu adevărat după 2000, spune acesta: „În momentul în care am intrat în procesul de integrare în NATO ÅŸi în Uniunea Europeană am importat ÅŸi noi corectitudinea politică“.
 
Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, crede că cei mai mulÅ£i dintre români nici măcar nu ÅŸtiu ce e aia corectitudine politică, iar cei care i-au luat frica sunt intelectualii: „Unii se tem, mai ales cei care au luat contact profund cu Occidentul ÅŸi au văzut exagerările de acolo, cred că primul care a scris pe tema asta ÅŸi a marcat trendul a fost H.-R. Patapievici în cartea sa «Politice».
 
Dacă nu mă înÅŸel, era în 1996, nu sunt sigur de dată, oricum foarte devreme. Era acolo mirat/ indignat de anumite cazuri din SUA, de pildă insistenÅ£a pe terminologia african-american. La modul general, intelectualii români care au trăit sub comunism au privit cu amuzament enervat modul în care cei din Vest făceau din asemenea nimicuri cazuri de opresiune socială“. Dar de puÅ£ină corectitudine politică tot e nevoie în România, continuă Cristian Ghinea, măcar dacă asta ne-ar face mai puÅ£in rasiÅŸti: „UitaÅ£i-vă la forumurile ziarelor sau în politică. Nu e corect ca un social democrat să fie grobian misogin faţă de o femeie, vezi Năstase, iar un altul, grobian homofob, vezi Vanghelie, ÅŸi noi să ne hăhăim“.
 
Corectitudinea politică a plecat în Vest ca un set de conduite decente, spune Cristian Ghinea, atunci când rasismul, misoginismul, intoleranÅ£a erau răspândite social, dar acum, după ce a rezolvat problemele, a îmbătrânit ÅŸi mai face ÅŸi prostii: „Au rămas unii academici pe baricade, care au dus la decadenÅ£a curentului, adică ce se întâmplă acum în Vest. La noi însă nu am ajuns în punctul în care să se rezolve problemele iniÅ£iale“. Însă, în ceea ce priveÅŸte sancÅ£ionarea incorectitudinii politice în România, Cristian Ghinea spune că ne găsim într-o situaÅ£ie paradoxală: „Există la noi insule de corectitudine politică, oameni care se cred pe baricade ÅŸi aplică la sânge doctrina - vedeÅ£i povestea divorÅ£ului meu de SNSPA sau cum Adrian Miroiu m-a trimis la cursuri de feminism pentru că am scris despre Obama ÅŸi am emis opinia că ÅŸi negrii pot fi rasiÅŸti. În schimb, la nivel general, unde ar fi nevoie de puÅ£ină decenţă, nu avem nici o regulă“.
 
Românii au început să fie corecÅ£i politic faţă de romi doar la nivel de discurs, crede Delia Grigore, preÅŸedintele Centrului Cultural al Rromilor, Amare Rromenza. „Să li se spună romi este o chestiune de recunoaÅŸtere ÅŸi de respect. Însă, în continuare, romii sunt discriminaÅ£i. Sărăcia extremă este un apanaj al romilor, drumul pietruit se opreÅŸte la intrarea în cătunele de romi, speranÅ£a de viaţă este mai scăzută cu 10-15 ani, sunt discriminaÅ£i pe piaÅ£a muncii. Eu nu sunt pentru asistenţă socială, ci pentru măsuri de includere pe piaÅ£a muncii.“ Dacă abia după revoluÅ£ie rromii au început să-ÅŸi recapete identitatea culturală, comunismul a fost vremea în care au obÅ£inut bunăstarea. „Aveau acces la educaÅ£ie, acum e mult mai greu să-ÅŸi Å£ină copiii la ÅŸcoală ÅŸi la facultate. Lucrau în fabrici ÅŸi la cooperative, iar când acestea s-au desfiinÅ£at după revoluÅ£ie, ei s-au prăbuÅŸit din punct de vedere economic. Nu puteai să jigneÅŸti pe cineva spunându-i Å£igan, că venea partidul ÅŸi spunea: «Nu se poate, tovarăşe, suntem toÅ£i români». Însă identitatea culturală a romilor s-a pierdut în acea perioadă“, povesteÅŸte Delia Grigore.
 
ReprezentanÅ£ii minorităţilor sexuale spun că acestea n-au apucat încă să se bucure de corectitudine politică în România. Unii politicieni sau unele persoane publice folosesc încă termeni peiorativi faţă de homosexuali, crede Florentina Bocioc, director executiv al FundaÅ£iei ACCEPT. „Homosexualitatea mai este încă menÅ£ionată în acelaÅŸi context cu incestul, pedofilia sau zoofilia. Este totuÅŸi o toleranţă mai mare faţă de acum cinci-ÅŸase ani, în sensul că a scăzut intoleranÅ£a faţă de homosexualitate de la 80 la 60%. Cred că cea mai vizibilă schimbare e în presa scrisă ÅŸi audio-video, unde reflectările au început să fie corecte, fără aluzii ÅŸi ironii“.
 
TotuÅŸi, miÅŸcările extremiste sunt acum mult mai active decât acum câÅ£iva ani. „Înainte să organizăm noi marÅŸurile, Noua Dreaptă era invizibilă, acum a devenit mult mai vizibilă, ÅŸi-a făcut imagine pe baza acestor marÅŸuri“, spune Florentina Bocioc. Imaginea negativă a comunităţii gay e bine întreÅ£inută nu doar de prejudecăţile culturale, dar ÅŸi de prezenÅ£a până la epuizare pe televiziuni a travestiÅ£ilor care intră în fel de fel de scandaluri. „Din păcate nu există interes în presă pentru oameni normali. Iar acestora le e ÅŸi frică să apară la televiziuni, ca să nu se trezească cu geamul spart la maÅŸină ÅŸi gunoiul pus în faÅ£a uÅŸii, pentru ca proprietarii să nu-i dea afară, în cazul în care stau cu chirie, sau să aibă probleme la serviciu, cum s-a întâmplat“, explică Florentina Bocioc.
 
De corectitudine politică e nevoie în România, spune psihologul clinician Mugur Ciumăgeanu, mai ales în discursul public, căci idolul la altarul căruia ar trebui să ne închinăm zilnic ofrandele, ÅŸi anume obiectivitatea comunicării publice, are drept ingredient de bază respectul, care le poate schimba deopotrivă viaÅ£a ÅŸi victimelor, ÅŸi călăilor comunicării: „Respectul faţă de celălalt, faţă de diferenÅ£e, faţă de opinii. Stereotipurile, scurtcircuitele lingvistice pe care le folosim ca etichete - Å£iganul, nebunul, poponarul, blonda, manelistul - sunt o bombă cu ceas care ne menÅ£ine într-o păgubitoare orbire faţă de cel din faÅ£a noastră. Mai mult decât atât, discursul public are un rol de modelare socială, existând ÅŸansa unei dispersii a respectului spre cetăţeanul de rând, el sau ea, victime sau călăi ai comunicării“.
 
Sexele în Parlamentul European
 
La începutul săptămânii, Parlamentul European a redactat o broÅŸură prin care se recomandă evitarea, în cadrul instituÅ£iei, a apelativelor „doamnă“ ÅŸi „domniÅŸoară“, preferându-se adresarea cu numele întreg al persoanelor de sex feminin în cauză. Decizia a fost argumentată prin faptul că cele două apelative fac referire la statutul marital al femeilor. PreÅŸedintele CNCD, Csaba Asztalos, a calificat măsura Parlamentului European drept „un pic excesivă“, subliniind că orice apelativ poate fi jignitor ÅŸi discriminatoriu atunci când este utilizat cu rea intenÅ£ie: „Nu este esenÅ£ial să elimini aceste două apelative, mai important este să respecÅ£i femeile ÅŸi să ai o atitudine corectă faţă de ele în viaÅ£a de zi cu zi“.
 
Acest principiu se aplică ÅŸi în cazul altor categorii sociale, spune preÅŸedintele CNCD: „În timp am trecut de la apelativul de «Å£igan» la cel de «rom», însă dacă vom umple acest nou apelativ cu conÅ£inut negativ, aÅŸa cum am făcut cu cel de «Å£igan», în timp ÅŸi acesta va avea un sens negativ“. Sociologa Mihaela Miroiu (foto) salută totuÅŸi această recomandare a Parlamentului European, deoarece „limba ne formează modul de gândire ÅŸi, dacă acordul de gen nu se face la funcÅ£ii ÅŸi poziÅ£ii înalte, atunci pare normal că bărbaÅ£ii sunt cei care trebuie să ocupe astfel de funcÅ£ii“. Ea recomandă folosirea acordului de gen, mai ales că în limba română el se poate realiza foarte uÅŸor: ministru devine ministră, iar doctor devine doctoră.
 
Cei mai discriminaţi
 
Romii sunt cea mai discriminată categorie socială din România, spune ÅŸi Csaba Asztalos, preÅŸedintele Consiliului NaÅ£ional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), invocând sondajele de opinie ÅŸi petiÅ£iile care sosesc la adresa instituÅ£iei pe care o conduce. La scurtă distanţă urmează persoanele infectate cu HIV, cele cu dizabilităţi, comunitatea gay ÅŸi femeile. Sociologa Mihaela Miroiu subliniază nuanÅ£a de gen a celei mai oropsite categorii sociale în chestiunea discriminării: „Sunt femeile rome. Pe de-o parte, ele sunt discriminate pentru că sunt rome, iar pe de alta, sunt discriminate chiar în cadrul comunităţii rome, având mai puÅ£ine drepturi decât femeile din comunităţile româneÅŸti“. Mai mult, ele sunt expuse unor nedreptăţi suplimentare. „Dacă se mai adaugă sărăcia, handicapul sau statutul de mamă singură, condiÅ£ia lor devine o catastrofă socială“, adaugă Miroiu.
 
Corectitudinea politică ironizată
 
Beţiv - persoană dereglată chimic
Bătrân - persoană înzestrată cronologic
Gunoier - inginer sanitar
Gras - persoană pentru care gravitaţia reprezintă o provocare
Puşcăriaş - client al sistemului penitenciar
HoÅ£ din magazine - specialist în ajustarea costurilor vieÅ£ii
A vomita - reexaminarea neplanificată a celor mai recente alegeri culinare
Avort - experienţă la un pas de viaţă
Necinstit - dezorientat etic
 
Termeni corectaţi politic
 
Înalt - persoană încercată pe verticală
Refugiat - persoană în căutare de azil
Sărac - persoană încercată financiar
Boschetar - persoană fără domiciliu
Crăciun fericit - sărbători fericite
Plagiere - incorectitudine academică
 
 
Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.
 
Abonare Newsletter
 
 
 

4 comentarii

 
1
adi2 20-Mar-2009 07:12
anglo-saxonisme versus frantuzisme
O forma moderna de dominatie a lumii este pe linga cea economico-financiara si cea lingvistica. Din pacate atunci cind lingvistica ajunge pe mainile economicului isteric reprezentat de catre ONG-uri apar derapaje. Ce viseaza noaptea unii bagatori de seama, fara vreo tangenta cu domeniul lingvistic sau cultura generala, ca sa nu spun semiotica, finantati masiv de catre economic isi gaseste ecouri total nepotrivite in sinul puterii. In Franta exista o singura institutie abilitata a aduce modificari limbii, si una al dracului de rezistenta influentelor exterioare mai mult sau mai putin agresive: Academia Limbii Fr. rezultat - pana si termenul de "corectitudine politica" e o traducere din engleza.
Anglo-saxonii in schimb, cu a lor limba vasta, fara prea multe bariere spre schimbare si o capacitate de "inventare" iesita din comun se dovedesc fideli traditiei de acum 1000 de ani prin care s-au diferentiat de ex. animalele de carnea preparata din ele: pig - pork, cow -beef etc. E foarte bine pentru ei, dar cind incep sa impuna cu vehementa, trecind peste traditie, simbolistica, specificitate, termeni specifici aparuti in limba lor si altor popoare deja putem spune ca Dicteaza. Nu tot ce e jignitor in engleza are un omolog la fel de jignitor in Romana, iar daca luam in considerare laxismul lingvistic anglo-saxon comparat cu rigiditatea modului de modificare a limbii Romane, imi vine sa pledez pentru rigiditate. Cele mai nou cuvint "inventat" in USA anul acesta este: reccesionista - nu-l cautati inca pe merriam-w, abia a fost aseara la CNN :-).
2
Kor 20-Mar-2009 08:02
neh
@adi2
Nu e vorba de un razboi lingvistic. Francezii sunt la fel de "corecti politic" cand vine vorba de limba, la fel ca anglosaxonii. Reactia francezilor la invazia engleza este amuzanta si ar fi induiosatoare daca n-ar fi enervanta. Insitenta lor de a traduce absolut tot ce vine din engleza e caraghioasa mai ales in domeniul IT. Trecem peste "souris" (mouse) si "telecharger" (download) si ajungem la 'computer', caruia cu obstinatie francezii ii spun 'ordinateur'. E amuzant pentru ca, in fond, computer este un cuvant care a patruns in limba engleza din... franceza. E caraghios sa refuzi sa folosesti un cuvant care vine din propria ta limba, nu?

In alta ordine de idei, nu exista corectitudine politica 'corecta' si corectitudine politica 'exagerata'. Exista doar corectitudine politica pur si simplu, iar ansamblul si practicile care se ascund in spatele notiunii sunt, in font, niste tampenii. Discriminarea pozitiva e una dintre ele. Incecarea de modificare fortata a limbilor e alta.

Corectitudinea politica e cladita pe umerii unui sofism. Mai mult, ai unui paradox. Ea sustine ca oamenii sunt si au dreptul sa fie diferiti (minoritati sexuale, nationale...) dar in acelasi timp majoritatea nu trebuie sa-i considere diferiti. Andrei Plesu povestea cu umor ca in SUA, intr-un cerc de dame feministe si sustinatoare a Political Correctness, a fost pus intr-o situatie fara iesire. Nu putea sa la le acorde consideratia si curtoazia specifice Europei pentru ca ar fi fost considerat sexist (ba chiar daca le-ar fi sarutat mainile - asta ar fi fost de-a dreptul hartuire sexuala). Nu putea nici sa le ignore sau sa se poarte neutru, ar fi fost considerat misogin.
3
duorina 20-Mar-2009 11:17
Madame ou mademoiselle?
In Franta dezbaterea asta a avut loc de mult timp.
Concluzia? Termenul mademoiselle e discriminatoriu pentru ca face referire la statutul marital.

Survivance d`une époque où les femmes mariées étaient considérées comme des « incapables civiles », l`usage de ces deux termes est encore largement répandu. Certaines femmes s`en amusent, d`autres s`en agacent : sur les formulaires administratifs, les demandes d`ouverture de comptes bancaires ou les inscriptions sur les sites Internet, la tradition veut que l`on demande aux femmes de cocher soit la case « madame » soit la case « mademoiselle ». Les hommes, eux, peuvent passer sous silence leur statut marital : ils sont tous regroupés sous la bannière « monsieur ».

«Le choix Madame/Mademoiselle implique qu’une femme donne des indications sur son état de disponibilité, en particulier sexuelle...et la boîte aux lettres n’a pas vocation d’agence matrimoniale... »

http://www.chiennesdegarde.com/article.php3? id_article=437
4
beaver 20-Mar-2009 11:41
corect politic
Tiganii vor ramane tigani atata timp cat exista gitane in franceza , gipsy in engleza , gitan in italiana si spaniola , zigeuner in germana , etc. ; bagati-va undeva aiureala politically corectness cu romi sau rromi , jignitoare pentru ROMANI prin grad de apropiere lingvistica si posibilitate de confuzie pentru strainii neavizati - sau poate ca asta este si clinciul ... Cat despre aplicarea corectitudinii politice fata de minoritatile sexuale si persoanele cu diverse grade de handicap fizic / psihic , s-a pornit pe un drum bun dar actualmente se exagereaza de-a dreptul contraproductiv.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaÅ£iu al al discuÅ£iilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
 
 
 
 
 
 
FEATURES

Preşedintele Emil Constantinescu, la 70 de ani: Omul construcţiei şi al dialogului

Joi, 19 noiembrie 2009, domnul prof. dr. Emil Constantinescu, preşedintele României între anii 1996-2000, a împlinit 70 de ani, fiind sărbătorit de personalităţi ale culturii, vieţii academice şi politice naţionale şi internaţionale, prilej cu care şi redacţia ziarului nostru îi urează ,,La mulţi ani!’’, multă sănătate, viaţă lungă şi fericită.

Patrimoniul, victima intereselor

„Case care plâng“ este o organizaţie studenţească ce face parte din Asociaţia Rhabillage, înfiinţată la începutul anului 2008. Aceasta îşi propune să realizeze o bază de date în domeniul patrimoniului cultural, cu ajutorul Uniunii Arhitecţilor din România, pentru a semnala clădirile de patrimoniu şi monumentele aflate în pericol în oraşele din ţară. Materialul strâns până în prezent cuprinde peste 10.000 de imagini şi 4.000 de „case care plâng“. Ele sunt rodul a trei ani de activitate a voluntarilor.

Românii tot se mai ceartă cu trecutul lor

12 Noi 2009 | 0 comentarii
În urmă cu douăzeci de ani, visele a milioane de oameni însetaţi de libertate s-au îndeplinit.

Barometrul de Consum Cultural 2009: Centrele xerox, mai „vizitate“ decât muzeele

Într-o Românie afectată de criza financiară, inclusiv în zona culturală, ofertanţii de cultură cei mai utili au devenit chioşcurile de ziare şi xeroxurile. Obiectivele de patrimoniu şi muzeele ocupă abia locul patru, potrivit Barometrului de Consum Cultural pe 2009.

Târg de sturioni pentru parlamentari

Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta“, WWF Programul Dunăre Carpaţi România, alături de alte ONG-uri membre ale Coaliţiei pentru Mediu, au pichetat ieri sediul Ministerului Agriculturii în semn de protest faţă de legalizarea pescuitului sturionilor în scop comercial.
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de