Votul multiplu nu va mai fi posibil din 2016

Votul multiplu se pare că şi-a trăit ultimele zile cu ocazia alegerilor prezidenţiale. Un vot din Comisia de Cod electoral va face cvasi-imposibilă tentativa de a vota a doua oară.

Calculatorul care blochează votul multiplu

Joi, în Comisia parlamentară pentru elaborarea Codului electoral s-a luat o decizie aşteptată de mai bine de 4 ani: la proximele alegeri va fi implementat sistemul electronic care depistează automat o persoană care încearcă să voteze a doua oară. Concret, este vorba de instalarea la intrarea în secţia de votare (camera în care se află urnele şi membrii comisiei secţiei – n.a.) a unui calculator special prevăzut cu o „fantă” în care fiecare alegător care vine să voteze va introduce actul de identitate sau actul în baza căruia votează. Automat, calculatorul înregistrează CNP-ul alegătorului şi îl trimite la un „dispecerat” aflat la nivel naţional. Dacă alegătorul în cauză se află pentru a doua oară într-o secţie de votare, automat acest lucru se apare la „centru” şi imediat este „avertizat” şi calculatorul din secţia de votare un alegătorul a încercat să voteze a doua oară. Imediat, cel în cauză, care nu va mai apuca să voteze, va fi deferit poliţistului sau jandarmului arondat secţiei de votare şi va fi tot automat dus la cea mai apropiată secţie de poliţie sau post de poliţie, dacă este vorba de o localitate rurală.

Acest sistem anti-vot multiplu a fost testat în România de către AEP cu ocazia alegerilor parlamentare parţiale din 2010, iar responsabilii instituţiei au raportat funcţionalitatea lui, dar nu a existat până în prezent voinţa politică pentru introducerea lui. „Problema aparaturii nu se pune. Eventual doar a personalului uman, dar şi acest aspect se poate rezolva pentru ca la viitoarele alegeri să poată fi implementat sistemul”, ne-a declarat după alegerile prezidenţiale vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ.

După recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova, s-a aflat că dincolo de Prut s-a implementat un astfel de sistem în toate secţiile de votare. Imediat, reprezentanţii Opoziţiei de la noi au început o ofensivă mediatică pentru implementarea sistemului anti-fraudă. Acum, senatorii şi deputaţii din comisia parlamentară au ajuns la un acord pentru implementarea sistemului şi în România, iar luni, oficiali ai STS urmează să vină la Parlament pentru a explica din punct de vedere tehnic funcţionarea sistemului.

Ce se întâmplă în caz de pană de curent

Paradoxal, în comisie, parlamentarii s-au gândit şi la eventuale soluţii de rezervă, în cazul în care se înregistrează vreo avarie sau pană de curent. „În primul rând trebuie să precizez că procedura de vot nu se schimbă în urma introducerii sistemului anti-fraudă. Alegătorul se duce la masa unde stau membrii secţiei de votare, predă actul de identitate ca să fie înregistrat, după care semnează pentru primirea ştampilei şi a buletinului de vot. Dacă se întâmplă o avarie sau cade curentul, procesul de votare nu se întrerupe, dar toate persoanele care au votat pe perioada în care calculatoarele speciale nu au funcţionat sunt verificate imediat după ce aparatura este repusă în funcţie. Cine va fi găsit că a mai votat este dat imediat în urmărire. Singurul inconvenient este că votul respectivului nu va putea fi anulat din cauză că nu se poate afla pe cine a votat”, ne-a declarat deputatul PNL Victor Paul Dobre.

Cum se depista până în prezent votul multiplu

Şi până în prezent se putea depista cine a votat de două sau mai multe ori. Numai că procedura era extrem de anevoioasă şi de durată. Experţi de la AEP verificau listele electorale primite de la BEC şi datele despre persoanele depistate (în baza CNP) că au votat de două sau mai multe ori sunt trimise la Parchetul de pe lângă ÎCCJ. O astfel de operaţiune poate dura şi aproape un an şi există inconvenientul că nu se poate afla pentru cine a votat persoana în cauză. De exemplu, pe 2 februarie 2015 s-a finalizat şi dat publicităţii rezultatul verificărilor de la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Pentru amatorii de statistici, republicăm concluziile AEP:

Din verificările realizate pe listele permanente şi tabelele electorale a fost identificat un număr total de 4.641 cazuri de înregistrări multiple (CNP-uri regăsite atât pe listele permanente, cât şi în cele suplimentare), numărul total de înregistrări afectate fiind de 9.310. Din cele 4.641 înregistrări multiple, 2.230 se regăsesc în aceeași secție de votare, pe aceeași listă sau pe liste diferite.

• Din totalul de 9.310 înregistrări afectate, 3.106 înregistrări sunt pe listele permanente și 6.204 înregistrări sunt pe listele suplimentare.
• A fost identificat un CNP invalid (lungimea CNP-ului avea mai puțin de 13 caractere).
• Au fost identificate 571 înregistrări având semnătura incertă, din care 498 înregistrări în listele permanente și 73 înregistrări în listele suplimentare. Dintre acestea, 135 semnături prezintă ștersături sau adăugiri peste partea inițială, 350 de semnături reprezintă posibile însemnări ale membrilor secției de votare, iar 86 depășesc parțial sau total spațiul alocat acestora în cadrul listelor.
• Au fost identificate 950 înregistrări catalogate ca având rândul anulat, dintre care 557 semnături au rândurile tăiate cu o linie sau alte însemnări, 140 semnături sunt radiate, iar în cazul a 253 semnături apar însemnări de urnă mobilă.
• În cazul a 26 înregistrări s-a constat lipsa semnăturii.
• Au fost identificate și 2.600 de semnături identice.
• Rezultatul global al culegerilor de date a fost popularea bazei de date cu 18.267.155 înregistrări preluate de pe listele permanente şi 727.118 înregistrări preluate de pe listele suplimentare, din care a rezultat un număr de 5.768.252 semnături (în acest număr au fost incluse semnăturile incerte şi alte înscrisuri în câmpurile de semnătură).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.