Marinari şi cizmari la Preşedinţie, securişti şi UTC-işti în fruntea Guvernului, ginecologi la Agricultură, ospătari la Apărare, tâmplari la Interne, chivuţe la Dezvoltare şi gargaragii prin primării şi consilii judeţene. Aceasta este reţeta "succesurilor" garantate, atât pe timp de pace, cât şi de război (a se citi deocamdată calamităţi). Se fac şi se desfac guverne, comandamente de iarnă, de vară, de toamnă, se ţin discursuri sforăitoare în faţa camerelor de luat vederi, războinicii luminii îşi fac campanie deszăpezind oile, se dosesc miliarde prin firme-fantomă cu două utilaje şi sedii prin garsoniere. Militarii sunt trimişi prin viscol fără motorină, se doarme cu morţii în casă, iar trenurile devin un soi de ruletă rusească.

Ninge ca-n Bacovia, ca-n Poema Rusă, ninge ca-ntr-un blestem pe care ni l-am aruncat nouă înşine. Ne merităm poate şi conducătorii, şi zăpada şi viscolul! Poate ne vom merita şi inundaţiile! Se găsesc şi se vor găsi întotdeauna şi ţapi ispăşitori: Institutul Meteo, Dumnezeu, primarii, leneşii satelor, morţii, răniţii şi nemţii care nu vin să ne deszăpezească. Niciodată nu sunt de vină incompetenţa, laşitatea sau lenea. Stăm la tv, la căldurică, mâncăm bine, bem bine şi îi căinăm pe cei din Buzău şi Vrancea. Ne gândim cum ar fi să mergem să-i ajutăm, dar mai bine las' că uite ce vreme-i afară! Mai bine le ducem ceva la centrele cu provizii, dar poate mâine, că uite ce vreme-i afară! Între timp, mai mor câteva zeci de oameni degeraţi pe care, cel mai probabil, îi vom găsi la primăvară plutind prin nişte bălţi imense.

Ajutoarele sociale se duc tot la beţivii satelor, cel mai uşor de manipulat în alegeri, pe când cei cu adevărat săraci, bolnavi, dar demni, îşi aşteaptă în linişte sfârşitul. Zăpada aceasta va fi folosită din plin pentru răfuieli politice, pentru campania electorală ce va să vină sau pentru un val de arestări. Suntem captivii unui stat magic - vorba profesorului Bădescu -, votăm, luăm decizii şi acţionăm sau nu, în funcţie de talk show-uri şi ştiri mondene, dar mai puţin, sau deloc, în funcţie de ce ne dictează propria conştiinţă. Şi-atunci rămâne veşnica întrebare: "Eu cu cine votez?".

Deocamdată, s-a văzut clar că voturile, aşa cum ne-am obişnuit să le dăm, sunt aducătoare de moarte, din cauza unor incapabili pe care i-am propulsat în funcţii-cheie chiar cu mânuţa noastră. Primarul, parlamentarul sau eventualul preşedinte trebuie votaţi după ce căscăm bine ochii. Ne trebuie specialişti adevăraţi, administratori buni şi oameni "curaţi". Ei există, sunt lângă noi, trebuie doar să avem ochi să-i vedem şi să-i aşezăm acolo unde le este locul!