Victorie uriașă pentru partidul prezidențial din Franţa în primul tur al alegerilor legislative – La Republique En Marche, partid creat în 2016, și aliații săi din Mișcarea Democratică (Modem) au obținut 32,32% din voturi. Principala forță de opoziție de până acum, Republicanii, dreapta tradițională, a înregistrat un eșec usturător – 21,5%. Catastrofă pentru Partidul Socialist, afla la putere între 2012 și 2017, care s-a clasat pe locul al cincilea, cu 9,5%, devansat extrema dreapta (Frontul Național), cu 13,2%, și de de stânga radicală (Franța Nesupusă), cu 11%.
Sistemul în doua tururi din Franța a făcut ca din cele 577 de mandate, după primul tur să fie adjudecate doar patru, însă distribuția votului anunță o victorie zdrobitoare a partidului președintelui Emmanuel Macron în turul secund, pe 18 iunie.
Duminică, francezii au votat în primul tur al alegerilor legislative, actul secund al anului electoral 2017, după prezidențialele câștigate de Emmanuel Macron. Rezultatul primului tur al parlamentarelor este nerelevat – sistemul de vot face ca în acest tur să nu fie aleși decât câțiva deputați. Însă extrem de relevante sunt campania electorală ce a început imediat după prezidențiale și prezența la vot.
Campania a fost dominată de un partid înființat în aprilie 2016, En Marche, vehiculul pentru prezidenţiale al lui Macron, rebotezat acum La Republique En Marche. Acest partid de buzunar a ajuns să fie creditat cu câștigarea a până la 400 de mandate din tolaul de 577, maturând Partidul Socialist și Republicanii. Asta spune multe despre alegerile din Franța. ”Este un hocus-pocus mediatic”, caracterizează o fostă deputată de dreapta întreaga campanie. ”Macron a reusit să distrugă granițele dintre stânga și dreapta. Busola este pierdută”, scrie unul dintre editorialiștii de la Le Figaro. Cine candidează din parte partidului lui Macron?
Unul dintre favoriți este Manuel Valls, fost premier socialist care a făcut pact în circumscripția sa cu dreapta gaullistă. În schimb, Valls nu scoate o vorbă despre stânga: ”Face slalom politic. E păcat”, spune un fost colaborator, citat de Le Temps. Un alt caz de traseism este eurodeputatul centrist (MoDem) Jean-Louis Bourlanges, care acum candidează din partea LREM. Nimeni nu a reusit să-i priceapă programul (un amestec de conservatorism și social-liberalism a la Macron), însă are de departe prima șansă. Și Republicanii fac pact cu Macron: primarul republican din Montereau, care și-a înglodat urbea în datorii vrând să construiască un parc tematic Napoleon, a promis loialitate președintelui și guvernului lui Louis Philippe și astfel LREM nu a nominalizat niciun candidat în circumscripția sa. La fel, nimeni nu-i înțelege linia politica: spune că vrea să-i acorde drept de azil lui Edward Snowden, dar spune că este un ultra-conservator”. ”Electoratul este debusolat”, spune politologul Roland Cayrol.
Acest amalgam politic își revendică credibilitatea de la figura lui Macron, un politician despre care nu auzise nimeni în urmă cu trei ani. Însă ce face Macron? După preluarea mandatului, ”președintele a băgat sub preș toate temele importante. Nu vorbește cu presa, preferând comunicarea prin imagini – de la spectacolul învestiturii, la strângerea de mână cu Trump și discursul în engleză despre climat”, scrie revista Marianne, adăugând că singura tema de campanie vizibilă a LREM este populista ”moralizare a vieții politice”. Nimic însă despre marile teme: noul cod al muncii, noua lege antiteroristă.
”Cine va ști cel mai bine să facă pe vulpea va reuși. Dar trebuie să știi să-ți ascunzi bine această natură de vulpe. Oamenii sunt atât de naivi și se supun atât de ușor nevoilor prezente, încat acela care înșală va gasi mereu pe unul care să fie înșelat”, scria Machiavelli, care cu siguranță se simte foarte bine acum privind la Macron, scrie Marianne. Totuși, tânărul președinte are și a se teme. Prezența la urne va fi esențială, pentru că în Franța, dacă opoziția nu se manifesta la vot, cu siguranță o va face în stradă, atrage atenția El Mundo. Iar absenteismul a fost de peste 51%, cel mai mare începând din 1848, de la introducerea votului universal.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.