„West Side Story – Manifestul unei generaţii”, la Opera Naţională din Cluj-Napoca

West Side Story – Manifestul unei generaţii, producţie a Festivalului Naţional de Teatru 2014 şi UNITER, proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii, având ca sponsor principal BRD – Groupe Société Générale şi coproducător Teatrul Odeon, este invitat la un eveniment de tradiţie al Operei Naţionale din Cluj-Napoca, Balul Operei.

Sâmbătă, 5 martie, la ora 18.30, în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a evenimentului ce are ca temă Musical on Broadway, momente din spectacolul West Side Story – Manifestul unei generaţii vor fi interpretate de actorii Lucian Ionescu, Aylin Cadîr, Anca Florescu, Alexandra Duşa, Alina Petrică, Ana Bianca Popescu, Ioana Repciuc, Daniela Tocari, acompaniaţi de Orchestra Operei din Cluj dirijată de Gabriel Bebeşelea. Regia şi coregrafia: Răzvan Mazilu.

Foto Maria Ştefănescu

„Este o mare bucurie şi onoare să fim invitaţi la Balul Operei, să împărţim scena cu artiştii şi orchestra Operei Naţionale din Cluj. De altfel, domnul Florin Estefan, directorul acestei instituţii, ne-a văzut spectacolul la Festivalul de la Sibiu. O astfel de invitaţie confirm nivelul profesionist, performant al actorilor-solişti din West Side Story.

Abia aşteptăm reîntâlnirea cu dirijorul Gabriel Bebeşelea, unul dintre îngerii binefăcători ai spectacolului. Am gândit împreună un program care să cuprindă momentele cele mai cunoscute, momente-cheie (America, Scena balconului, duetul spectaculos dintre Anita şi Maria, I feel pretty, Somewhere). Mă uitam la actori când repetau pentru Balul Operei, zilele trecute, şi mi-am dat seama că s-au mai maturizat, abordau altfel totul, dar important e că şi-au păstrat candoarea intactă“, mărturisea coregraful Răzvan Mazilu.

În 2014, Festivalul Naţional de Teatru a căutat actorul total, actorul gata oricând să se exprime prin cuvânt, sunet şi mişcare şi să facă o performanţă rar întâlnită pe scenele româneşti. West Side Story s-a născut din această dorinţă: de a găsi şi, mai ales, de a forma actorul total. A rezultat un spectacol excepţional despre care presa a scris cuvinte elogioase: «West Side Story sau cum a reuşit o mână de tineri actori să îngenuncheze o sală de teatru plină ochi»; West Side Story – Manifestul unei generaţii, un spectacol ce mi-a redat speranţa că putem avea şi noi un musical de calitatea celor de pe Broadway” (un spectator, pe Facebook).

Atunci, în 2014, Răzvan Mazilu şi Marina Constantinescu, selecţionerul Festivalului Naţional de Teatru, au avut o idee care a prins o formă unică şi prin care s-a reuşit situarea musicalului ca gen major între formele extrem de variate ale fenomenului teatral contemporan.

„Există o generaţie părăsită. Pentru asta am hotărât să luptăm ca nebunii săfacem West Side Story, manifestul unei generaţii, aşa cum l-a scris, de fapt, Bernstein. E o mega-producţie care a vrut să marcheze un lucru foarte important în România de astăzi: că există o generaţie de actori bine pregătită, solidară şi care vrea să demonstreze că ea contează“, declara Marina Constantinescu.

Spectacolul nu a reuşit însă să găsească o instituţie culturală care să-l preia în repertoriu.

„Sigur că ne este tare dor de spectacol. De întreaga experienţă LIVE, de emoţia puternică pe care ţi-o dă un musical atât de complex, care solicită performerul pe toate planurile. Asta vorbeam şi cu actorii. Faptul că West Side Story nu se poate juca nu e din cauza costurilor ridicate pe care le implică, ci din cauza unui sistem teatral-cultural total bolnav. În mod normal, ar fi fost nevoie de un producător cu experienţă în show-biz care să preia spectacolul şi să îl vândă, cu ajutorul unui sistem de marketing bine pus la punct şi toată lumea, evident, să câştige. Şi de o sală de spectacol adecvată. La noi, în loc de entertainment de calitate, avem spectacole vulgare, pe bani mulţi, de un gust îndoielnic şi care nu au nicio miză şi nici o argumentaţie solidă. Un astfel de spectacol este evaziune, este entertainment, dar e şi oglinda pusă în faţa lumii, în faţa problemelor sociale de azi şi dintotdeauna, este o expresie rafinată şi spectaculoasă de sincretism teatral croit pe sensibilitatea publicului de azi”, a mai spus Răzvan Mazilu.

Un spectacol de Răzvan Mazilu, bazat pe o concepţie a lui Jerome Robbins

Libretul: Arthur Laurents; Muzica: Leonard Bernstein; Versuri: Stephen Sondheim

Regia şi coregrafia producţiei originale: Jerome Robbins

Produsă pe Broadway de Robert E.Griffith şi Harold S.Prince

În colaborare cu Roger L.Stevens

Costumele: Doina Levintza

Distribuţia:

Maria: Anca Florescu / Ana Bianca Popescu / Ioana Maria Repciuc

Tony: Lucian Ionescu / Emilian Mârnea (understudy)

Anita: Aylin Cadir / Alexandra Duşa / Alina Petrică / SânzianaTarţă

Riff: Petre Ancuța / Silviu Mircescu

Bernardo: Rareş Florin Stoica

Action: Idris Clate

Anybodys: Andrea Şovan

Chino: Gabriel Sandu

Rosalia: Daniela Tocari

A-Rab: EugeniuCozma

Baby John: George Albert Costea

Snowboy: Alexandru Ștefănescu

Velma: Simona Pop

Pepe: Nicholas Catianis

Doc: Constantin Cojocaru

Shrank: Ionel Mihăilescu

Krupke: Mircea Constantinescu

Glad Hand: Istvan Teglas

Îngerul: Elisa Andreea Mazilu

Dansează: Răzvan Mazilu şi Judith State

Cu participarea extraordinară a Orchestrei Naţionale de Tineret

Partener: Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.