Yahoo! nu poate garanta inviolabilitatea drepturilor fundamentale ale omului

Scandalul deconspirării programelelor Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA de monitorizare, interceptare şi stocare a comunicaţiilor, dar şi a oricăror alte semnale radio, video, radiaţii ş.a., aduce în lumină, pe zi ce trece, noi faţete şi dimensiuni ale ameninţărilor spionajului global.

Astfel, potrivit Agence France Presse (AFP), directorul general al Yahoo!, Marissa Mayer, şi-a mărturisit temerea că ar putea fi condamnată pentru înaltă trădare dacă refuză să se conformeze cerinţelor formulate de serviciile americane de spionaj privind informaţii despre utilizatorii reţelei.

Marissa Meyer a făcut această declaraţie la forumul “Tech Crunch Disrupt“ despre noile tehnologii, care a avut loc la San Francisco. Fiind întrebată“(…) ce măsuri intenţionează să pună în aplicare pentru a-i proteja pe utilizatorii Yahoo” împotriva «Guvernului tiranic» de la Washington”, ea a răspuns că ”Yahoo! examinează situaţia şi încearcă sa reziste la cererile de informaţii venite din partea Guvernului american, însă în cazul în care corporaţia pierde aceste bătălii, va trebui să dea curs solicitărilor sau să rişte să fie considerată un trădător”.

Cererile de informaţii autorizate de justiţie sunt impuse corporaţiei cu interdicţia pentru cel care le primeşte de a vorbi despre ele sau a dezvălui existenţa lor. “Dacă nu cooperezi, este trădare”, a declarat Marissa Meyer, subliniind că nu poate să ofere mai multe detalii privind solicitările agenţiilor de contraspionaj referitoare la utilizatorii Yahoo!. “Nu putem vorbi despre ele, pentru că sunt informaţii clasificate. Să dezvălui acest tip de informaţii ţine de trădare şi eşti închis(…)”, a subliniat cea în cauză.

„În ce priveşte protecţia utilizatorilor noştri, este mai mult logic «să lucrezi în interiorul sistemului…», a mai menţionat preşedintele-CEO al Yahoo! (…)”.

Este util de reamintit ca libertatea şi inviolabilitatea comunicaţiilor de orice fel fac parte din drepturile şi libertăţile fundamentale, stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în toate pactele, convenţiile şi actele internaţionale în materie, fiind ferm garantate de constituţiile statelor, chiar şi ale celor care nu au o bună reputaţie în ceea ce priveşte respectul demnităţii şi libertăţii umane.

Administraţia Obama a anulat, în 2011, restricţiile impuse NSA

Potrivit declaraţiilor unor oficiali guvernamentali americani şi unor documente declasificate recent, în 2011, Administraţia preşedintelui Barack Obama a obţinut în secret permisiunea Tribunalului pentru Supravegherea Informaţiilor Externe (FISC) de a anula restricţiile impuse Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) în ceea ce priveşte interceptarea convorbirilor telefonice şi a e-mailurilor. Astfel, NSA a primit permisiunea de a căuta comunicaţiile cetăţenilor americani în voluminoasele sale baze de date.

De asemenea, FISC a prelungit durata stocării comunicaţiilor interceptate de către NSA de la 5 la 6 ani şi chiar mai mult în cazuri speciale, se precizează în documentele care includ şi o declaraţie din 2011, recent declasificată, a fostului judecător al FISC, John D. Bates. (…)

Bates susţine că, prin decizia FISC, i se permite NSA să efectueze căutări, fără mandat, în propria bază de date ce include e-mailuri şi convorbiri telefonice, folosind adresele de e-mail şi numerele de telefon ale cetăţenilor americani şi rezidenţilor legali.

NSA, sub tirul criticilor Congresului SUA

Din astfel de raţiuni juridice ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale, Agenţia Naţională de Securitateeste vehement criticată pentru programele sale de supraveghere a comunicaţiilor telefonice, menţionează”International Herald Tribune” .

În această săptămână,Administraţia SUA a făcut publice documente secrete care indică faptul că judecătorul Reggie B. Walton a criticat Agenţia Naţională de Securitate (NSA) în 2009 pentru încălcarea propriilor proceduri şi pentru inducerea în eroare a Tribunalului pentru supravegherea informaţiilor externe (FISC). (…)

Noile dezvăluiri au vizat programul NSA, care a atras cele mai dure critici din partea membrilor Congresului şi organizaţiilor pentru respectarea drepturilor civile: colectarea şi stocarea timp de 5 ani a datelor tuturor apelurilor telefonice efectuate în SUA.

Agenţia foloseşte mandate acordate de FISC pentru a constrânge companiile de telecomunicaţii să ofere date privind numărul apelat sau durata fiecărui apel – “metadate” telefonice -, şi nu conţinutul conversaţiilor telefonice. După dezvăluirile făcute de fostul angajat CIA Edward Snowden, NSA a susţinut că, în timp ce au fost culese date privind miliarde de apeluri telefonice, a făcut doar câteva sute de căutări anual în baza de date atunci când existau “suspiciuni întemeiate” potrivit cărora numărul de telefon are legătură cu terorismul. Însă noile documente indică faptul că Agenţia compară apelurile telefonice zilnice cu “o listă de alertă” ce conţine mii de numere de telefon din SUA sau din afara ţării, identificate că ar avea posibile legături cu acte teroriste.

Interceptarea preşedintelui Braziliei – un caz de spionaj economic strategic

În cazul Braziliei, însă, unde au fost interceptate comunicaţiile preşedintelui federaţiei statelor braziliene, Dilma Rouseff, şi ale Companiei Petrobras, nu a fost vorba despre “posibile acte teroriste”, ci despre interese economice strategice, ceea ce a dus la întrebări legitime şi acuzaţii de spionaj, formulate de ministrul brazilian de Externe, Luiz Alberto Figueiredo, care s-a întâlnit, pentru explicaţii, la Washington cu consilierul de securitate naţională al preşedintelui Barack Obama, Susan Rice.

Aceasta i-a răspuns ministrului brazilian că “Statele Unite înţeleg că ‘recentele dezvăluiri din presă, dintre care unele ne-au perturbat operaţiunile, precum şi altele pun întrebări legitime din partea prietenilor şi aliaţilor noştri în legătură cu aceste practici, care au creat tensiuni’ (…)”, a mai precizat purtătorul de cuvânt, Caitlin Hayden, concluzionând că “Statele Unite sunt hotărâte să lucreze cu Brazilia pentru a rezolva aceste probleme”.

Preşedinta Braziliei, Dilma Rousseff, a declarat (09.09.2013) că presupusul caz de spionaj de către serviciile secrete americane vizând uriaşa companie petrolieră braziliană “Petrobras” ar putea răspunde unor interese “economice şi strategice”, potrivit AFP.

“Dacă faptele se confirmă, va deveni evident că spionarea grupului nu este o problemă de securitate sau de luptă împotriva terorismului, ci răspunde unor interese economice şi strategice”, a afirmat preşedinta într-un comunicat. “Aceste tentative de violare şi spionare a datelor şi informaţiilor sunt incompatibile cu coabitarea democrată între ţări prietene”, a subliniat ea. “Luăm toate măsurile pentru a proteja ţara, Guvernul şi întreprinderile”, a adăugat şefa statului. (…) Brazilia aşteaptă explicaţii din partea preşedintelui american, Barack Obama (…)

Israelul, beneficiar “la vrac” al interceptărilor NSA

O altă faţetă a dezvăluirilor scandaloase (n.n. toate scurgerile de informaţii despre operaţiunile în curs ale serviciilor de spionaj devin afaceri de scandaluri internaţionale dificil de gestionat) priveşte faptul că

Agenţia Naţională de Securitate din SUA transmite Israelului în mod curent informaţii neprelucrate fără a elimina datele referitoare la cetăţenii americani (potrivit unui document strict secret furnizat cotidianului “The Guardian” de către Edward Snowden). Detaliile acordului privind transferul de informaţii, la care s-a ajuns, în principiu, în martie 2009, sunt prevăzute într-un memorandum de înţelegere încheiat între NSA şi instituţia omoloagă israeliană, Unitatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor Electronice (Israeli Sigint National Unit – ISNU).

Din memorandum reiese căGuvernul american a predat comunicaţii interceptate care includeau convorbiri telefonice sau email-uri ale cetăţenilor americani. Acordul nu prevede limite cu privire la utilizarea acestor date de către israelieni.

În cadrul unei declaraţii pentru “The Guardian”, un purtător de cuvânt al NSA nu a respins informaţia potrivit căreia date personale ale americanilor erau incluse în materialele transmise israelienilor. Însă a insistat asupra faptului că acestea erau în conformitate cu reglementările privind dreptul la intimitate.

Germania nu mai doreşte baze de date comune ale serviciilor

Urmare a acestei situaţii, dar şi în contextul particular al cooperării serviciilor secrete germane cu cele ale SUA, ministrul federal german de Justiţie, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a cerut efectuarea unei reforme fundamentale în arhitectura de securitate, vizându-se şi interzicerea bazelor de date comune.

Controlul asupra serviciilor germane de informaţii trebuie modificat radical, a declarat ministrul Schnarrenberger, care a cerut elaborarea unei legi care să împiedice colaborarea ilegală la nivel de instituţii între Serviciul Federal de Informaţii (BND) şi serviciile secrete străine. În acest sens sunt vizate, spre exemplu, şi băncile comune de date.

Prin propunerile sale de reformă, ministrul Justiţiei urmăreşte, în special, interzicerea de operaţiuni precum “Projekt 6”, care s-a desfăşurat în perioada 2005-2010, fiind vorba despre o cooperare între Oficiul pentru Apărarea Constituţiei (BfV), Serviciul Federal de Informaţii (BND) şi CIA.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Aurel I. Rogojan 247 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.