Yanis Varoufakis: Grecia fără iluzii

Grecia fără iluzii

”Tsipras înțelege că guvernul lui merge pe gheața subțire a unui program fiscal care nu poate reuși și a unei agende de ”reforme” de care miniștrii lui sunt scârbiți”,

”Cea mai costisitoare remaniere guvernamentală din istoria Greciei”. Astfel poate fi descris rezultatul alegerilor generale din Grecia de pe 20 septembrie. Într-adevăr, cu câteva excepții, aceiași miniștri s-au întors la aceleași ministere, în cadrul unui guvern susținut de aceeași pereche ciudată de partide (stângiștii din Syriza și mai micuții Greci Independenți, de dreapta), care a primit cu ceva mai puține voturi decât la alegerile anterioare”, scrie pentru Project Syndicate fostul ministru grec de Finante Yanis Varoufakis.

”Însă imaginea continuității este înșelătoare. În timp ce procentajul celor care susțin guvernul este relativ neschimbat, 0,6 milioane de greci din 6,1 milioane care au votat la referendumul de pe 5 iulie privind programul de împrumut și măsurile de austeritate asociate nu s-au mai prezentat la vot. Pierderea atâtor alegători în doar două luni și ceva reflectă o schimbare a stării de spirit a electoratului – de la înflăcărare la resemnare.

Schimbarea se reflectă în mandatul pe care l-a dorit și l-a câștigat premierul Alexis Tsipras. În ianuarie, când îl sprijineam, le-am cerut alegătorilor să ne susțină decizia de a o rupe cu împrumuturile pe principiul ”extend-and-pretend” care au aruncat Grecia într-o gaură neagră și au fost canavaua politicilor de austeritate în Europa. Guvernul care a venit la putere pe 20 septembrie are un mandat contar: să implementeze un program de împrumut ”pretend-and-extend” în cea mai toxică varianta a sa.

Noua administrație Tsipras știe asta. Tsipras înțelege că guvernul lui merge pe gheața subțire a unui program fiscal care nu poate reuși și a unei agende de ”reforme” de care miniștrii lui sunt scârbiți. În timp ce alegătorii preferă ca programul detestat de majoritatea grecilor să fie implementat de cabinetul lui și nu de atre opoziția conservatoare, efectele austerității vor testa din plin răbdarea populației.

Guvernul Tsipras s-a angajat să implementeze o serie de măsuri care vor provoca recesiune. Trei dintre ele ilustrează cel mai bine avalanșa taxelor care va urma: peste 600.000 de fermieri vor trebui să plăteasca taxe rtetroactive pentru 2014 și să plătească și 50% din taxele estimate pentru anul viitor; circa 700.000 de mici antreprenori (inclusiv cei cu venituri mici care sunt obligați să se înregistreze ca furnizori privați de servicii) vor trebui să plătească 100% din taxele estimate pentru anul viitor (da, ați citit și ați înțeles bine). Cât privește anul viitor, fiecare comerciant va trebui să plătească 26% din fiecare euro câștigat, în timp ce, pe deasupra, i se va mai cere să plătească în avans 75% din taxele pentru 2017.

În plus fata de aceste creșteri absurde de taxe, guvernul Tsipras a fost de acord cu reducerea pensiilor și cu vânzarea la preț redus a activelor statului. Chiar și cei mai pro-reformă dintre greci au criticat agenda impusă de ”troică” (Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană).

Tsipras încearcă să creeze două linii de apărare în fața valului tsunamiului de sacrificii care va veni (prin care încearcă să mai reducă din nemulțumirea populară). Prima linie de apărare ține de presiunile asupra troicii pentru a începe negocierile de reducere a datoriei externe odată ce agenda austerității va fi pe deplin implementată. A doua linie de apărare se bazează pe promisiunea unei agende ”paralele” menită să mai reducă din cele mai grave efecte ale programului internațional. Ambele linii de apărare sunt, în cel mai bun caz, pline de breșe, având în vedere situația economică din Grecia.

Că guvernul va primi o reducere a datoriei este aproape evident. O datorie care nu poate fi plătită implică, într-un fel sau altul, o reducere. Însă creditorii Greciei au acceptat deja două reduceri, prima în primăvara lui 2012, iar a doua în decembrie 2012. Deși acele reduceri au fost substanțiale, ele au fost insuficiente, au venit prea târziu și au fost prea toxice sub aspectul parametrilor financiari și legali implicați.

Dilema cu care se confruntă Tsipras este dacă viitoarea reducere a datoriei va avea efecte terapeutice mai mari decât primele două. Pentru a ajuta la vindecarea economiei Greciei reducerea datoriei trebuie să fie însemnată și, în același timp, să elimine mare parte din noile măsuri de austeritate. Mai exact, reducerea datoriei trebuie să fie însoțită de o reducere a țintelor de surplus bugetar pe termen mediu de la 3,5% din PIB la nu mai mult de 1,5% din PIB. Altfel economia Greciei nu își va reveni.

Este posibil așa ceva din punct de vedere politic? Recent a apărut un indiciu într-un articol din Financial Times în care Klaus Regling, șeful Mecanismului European de Stabilitate, a revenit la vechea marotă cum că Grecia nu are nevoie de o reducere substanțială a datoriei publice. Poate că Regling nu este un personaj foarte important, însă niciodată nu vorbește la întâmplare și niciodată nu contrazice BCE sau guvernul german.

Desigur, există FMI, ai cărui oameni spun tuturor că Grecia trebuie să beneficieze de o reducere a datoriei cu circa 33% (circa 100 de miloiarde de euro). Însă dacă viitorul va urma aceleași linii ca și trecutul apropiat, atunci punctul de vedere al FMI va fi abandonat.

În acest fel, Tsipras va rămâne doar cu a doua linie de apărare: programul său ”paralel”. Ideea este de a demonstra electoratului că guvernul poate să combine capitularea în fața ”troicii” cu propria agendă de reforme care presupune multă eficientizare și presiune asupra oligarhilor, pentru ca aceștia să pună la bătaie fonduri cu care să se mai atenueze impactul austerității.

Este un proiect interesant. Dacă guvernul îl va putea pune în practica, atunci ar fi un lucru revoluționar. Însă pentru a reuși, guvernul va trebui să elimine două rele dintr-o lovitură: incompetența administrației publice elene și inepuizabila versatilitate a unei oligarhii care știe să se apere – inclusiv prin realizarea unor alianțe cu troica.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.