You’re fired! Donald Trump câștigă și produce marele cutremur la Washington

Candidatul republican Donald Trump va deveni al 45-lea președinte al Statelor Unite, câştigând scrutinul prezidenţial, unde a depășit pragul 270 de electori federali, conform proiecţiilor realizate de agenţia de ştiri Associated Press.

Partidul Republican l-a renegat, analiștii i-au prezis o carieră meteorică și o prăbușire rapidă, încă din alegerile primare din partidul său, foștii apropiați au spus că are serioase probleme psihice, a fost acuzat de fraudă fiscală, că este misogin, lipsit de orice calitate pe care o implică funcția prezidențială. Însă, la 70 de ani, miliardarul Donald Trump a răsturnat toate calculele și devine al 45-lea președinte al Statelor Unite.

Donald Trump și-a dorit mereu să dea lovitura. A făcut-o în afaceri, iar acum a făcut-o și în politică.

Discursul victoriei – ”Țara noastră”

Tocmai am primit un telefon de la secretarul de Stat Clinton. Ne-a felicitat. E vorba de noi. De victoria noastră. Și eu am felicitat-o pe ea, familia ei, după o campanie în care am luptat din greu.

A luptat mult. Hillary a muncit foarte mult și din greu timp îndelungat și îi datorăm recunoștință pentru munca depusă pentru țara noastră.

Sunt foarte sincer când spun asta. Acum este timpul ca America să-și închidă rănile diviziunilor, să se adune, republicani, democrați și independenți din întreaga țară, spun că este momentul să fim un popor unit.

America nu va dori nimc altceva decât ceea ce este mai bun. Trebuie să recuperăm destinul țării noastre și să visăm mult, mare și îndrăzneț. Trebuie să facem asta. Vom visa din nou la lucruri frumoase și de succes pentru țara noastră.

Este timpul. Promit fiecărui cetățean din patria noastră că voi fi președintele tuturor americanilor și acest lucru este atât de important pentru mine. Pentru cei care au ales să nu mă susțină în trecut, puțini de altfel, le cer să mă indrume, astfel incat cu ajutorul lor sa muncim împreună și să unim măreața noastră țară. Cum am spus de la început, noi nu am avut o campanie, ci mai degrabă o mișcare incredibilă, formată din milioane de femei și bărbați muncitori care își iubesc țara și vor un viitor mai bun, mai luminos pentru ei și familiile lor.

Este o mișcare care a cuprins americani de toate rasele, religiile și credințele, care se așteaptă ca guvernul să fie în slujba oamenilor și în slujba voinței oamenilor.

Vom începe împreună să mergem spre ținta urgentă a reconstruirii națiunii noastre și a reînnoirii visului american. Mi-am petrecut întrega viață în afaceri, căutând potențialul nevăzut al proiectelor și al oamenilor din întreaga lume.

Acum vreau să fac asta pentru țara noastră. Are un potențial uriaș. Știu atat de bine țara noastră. Are un potențial uriaș. Va fi minunată. Fiecare american va avea șansa să-și dea seama de potențialul său personal. Iar bărbații și femeile care au fost uitați, nu vor mai fi uitați de acum încolo.

Trebuie să refacem orașele noastre, să reconstruim autostrăzile, podurile, tunelurile, aeroporturile, școlile și spitalele. Trebuie să ne recostruim infrastructura, care pe zi ce trece dispare, și pentru asta vom da de lucru la milioane de oameni. Vom avea grijă în cele din urmă de veteranii noștri care ne-au fost atât de credincioși și dintre care am cunoscut atât de mulți în ultimele 18 luni.”

Copil de bani gata, dar cu o educație cazonă

Spiritul de luptător l-a moștenit de la tatăl său, Fred Trump, cel care a pus bazele actualului ”imperiu Trump”. Detractorii au sugerat că totul a început de la un bordel, însă Fred Trump rămâne cunoscut pentru vastele complexuri imobiliare newyorkeze din Brooklyn și Queens.

S-a născut imediat după război, în iunie 1946, când tatăl său avea deja o mare avere. Este mezinul familiei cu cinci copii. Fratele sau cel mai mare, Fred, a murit la 43 de ani, din cauza alcoolismului. Donald Trump nu a ezitat să spună că fratele său s-a încadrat perfect în tipul destinului ratat, iar de aici el a tras o lecție – să se ferească toată viața de alcool și țigări.

Donald Trump a fost un copil de bani gata, însă educația care i s-a oferit a fost una de modă veche. La doar 13 ani, tatăl său îl trimite la șscoala militară din New York, ca pedeapsă pentru câteva escapade cu prietenii săi. Trump a trăit un șoc în acel moment, însă apoi a știut să profite de educația cazonă – a învățat să respecte, dar și cum să se facă respectat. La vârsta de 18 ani iese din școala militară foarte mult maturizat și începe să urmeze cursurile Wharton School din Philadeplhia, una dintre cele mai renumite școli comerciale din Statele Unite. Aici reușește să evite trimiterea pe frontul din Vietnam grație unui certificat medical.

Primul teren de vânătoare al tânărului Trump

La doar 25 de ani se lansează în lumea afacerilor, beneficiind de sprijinul și de capitalul pus la dispoziție de tatăl său. A înregistrat eșecuri mari, însă de fiecare dată Fred Trump i-a fost alături și a reușit să-l salveze de faliment. Prima sa mare lovitură, transformarea hotelului Commodore in Grand Hyatt Hotel, a fost și primul său eșec, având nevoie de peste 7 milioane de dolari oferiți de tatăl său pentru a salva afacerea. Cu timpul, New Yorkul devine terenul său de ”vânătoare”, unde a învățat nu numai să-și folosească flerul în afaceri, ci și să se joace cu regulile fiscale americane, mereu însă în cadrul legal. Un as al autopromovării, spun unii, un racisist, spun alții, Donald Trump nu a ezitat să-si pună numele pe toate proiectele sale imobiliare: Trump Tower (1983), Trump Building (1995), Trump Palace (1997) Trump World Tower (2001), Trump Park Avenue (2001), acestea fiind doar proiectele din Manhattan, acolo unde Donald a extins afacerile inițiale ale tatălui său.

Își extinde afacerile în Atlantic City, cu cazinouri și hoteluri, iar aici numele său se leagă de cel al marelui campion Maike Tyson, care a boxat deseori în arenele lui Trump. Însă tot acum vine si unul dintre episoadele de scandal care aveau să-i marcheze cariera în afaceri și în politică – managerul lui Tyson lansează în spațiul public informația că soția boxerului are o relatie cu magnatul imobiliar. Relația cu Tyson a luat astfel sfârșit.

Primele tentative politice

Candidatura lui Donald Trump la alegerile pentru Casa Alba nu a fost una surprinzătoare, atât timp cât magnatul imobiliar a început să fie în mod clar interesat de politică începând din 1987. A fost anul în care a inceput să plătească pentru publicitate în presă, pentru a sublinia că este timpul ca America să aleagă un om cu adevărat competent la Casa Albă, iar acesta este el. Nu a candidat la următoarele alegeri. În 2000 a declarat din nou că sunt ”mari șanse” să candideze, însă din nou nu a făcut-o. A încercat să obțină învestitura Partidului Reformei, condus de afaceristul Ross Perot, dar s-a retras din cursă după ce a pierdut alegerile primare în California și Michigan.

Urmează apoi anii în care a fost absorbit de show-ul de televiziune The Appretince și nu a mai acorda atenție alegerilor prezidențiale din 2004 și 2008. A fost o perioada în care l-a criticat pe președintele George W. Bush și chiar a ajuns să declare: ”Constat că economia merge întotdeauna mai bine când la putere sunt democrații”.

Anii ezitărilor între democrați și conservatori

Un lucru ce astăzi pare greu de crezut, în 2008 l-a elogiat pe Bill Clinton și chiar pe Hillary Clinton. ”A fost extraordinară ca senatoare și ca primă doamnă. Bill Clinton a fost un mare președinte. În mandatul său nu am avut războaie, economia a mers bine și toată lumea a fost fericită. Mulți îl urăsc pentru că sunt invidioși”, spunea atuci cel care pe 8 noiembrie 2016 avea să-i administreze lui Hillary Clinton una dintre cele mai usturătoare infrangeri suferite de democrați la alegerile prezidentiale și să ofere una din uriașele surprize din viața politică americană.

Însă în 2011 a semnalat limpede că urmează să-și depună candidatura, în momentul în care a fost unul dintre marii susținători ai campaniei împotriva lui Barack Obama, pe motivul că acesta nu s-a născut în Statele Unite și nu ar avea dreptul de a candida la președinție. A fost momentul în care Trump indica deja că dorește să profite de criza identitară din Statele Unite, prin aceasta opoziție față de primul președinte de culoare, dar și prin critica dura a fenomenului globalizării. În 2011, Trump a redevenit republican. A dorit să se prezinte la alegerile primare, însă a renunțat, preferând să se dedice în continuare afacerilor.

”Cel mai mare președinte pe care l-a creat Dumnezeu”

În 2015, după aproape 30 de ani de ezitări, Trump se lansează în cursa prezidențială, de data aceasta cu un aplomb uriaș. ”Voi fi cel mai mare președinte pe care la creat Dumnezeu, asta vă spun”, a declarat Trump la lansarea candidaturii sale. ”Visul american a murit. Dar dacă voi fi ales președinte îl voi face să renască, mai mare, mai bun și mai puternic decât a fost vreodată. Și vom reda Americii măreția sa”.

Dincolo de acuzațiile de rasism și misoginism, de refuzul lui Trump de a se distanța de fostul lider al Ku Klux Klanului, David Duke, și de dotrina supremației albilor, de acuzațiile că eset ”omul lui Putin” sau că echipa sa de campanie are legaturi cu cercurile financiare si politice din Rusia, Donald Trump are meritul că a pus degetul pe rană in multe dintre problemele neglijate de partidele tradiționale – soarta ”dezmoșteniților” globalizării, criza identitară din Statele Unite, alienarea politicienilor de americanul de rând.

Un anti-candidat

Este motivul pentru care Trump nu a pus accentul pe ideologie în campania sa. A recurs la discursul pe care milioane de americani doreau să-l audă, de multe ori unul fatalist, în care Trump s-a prezentat mereu ca fiind salvatorul ce va reda măreția Americii de odinioară. În acest fel și-a asigurat votul a peste 14 milioane de simpatizanți republicani la alegerile primare și a dărâmat toate estimările politologilor americani, provocând și un uriaș cutremur în partid.

Donald Trump a mizat totul pe cartea anti-politicii și pe cea împotriva corectitudinii politice. S-a prezentat drept un anti-președinte, prin opoziție cu Barack Obama sau Bill Clinton, despre care a spus că au semnat cele mai păguboase acorduri din istoria Statelor Unite – Acordul de liber schimb cu Canada și Mexic (NAFTA) și acordul privind programul nuclear iranian. A vorbit apoi de spre ecuațiile geostrategice ca despre un joc de sumă zero, în care SUA nu pot decât fie să câștige, fie să piardă. Iar lupta va fi dată nu numai cu rivalii de până acum, ci și cu aliații tradiționali. Trump a promis ”să bată China”, dar și ”să bată Japonia”, a promis ca sâinclusiv aliații europeni vor trebui să ”plătească” pentru securitatea oferita de SUA.

Primul președinte lipsit de orice experiență politică

Donald Trump va fi primul șef al executivului american a cărui principală experiență profesională este antreprenoriatul. În istoria americană au fost șapte președinti (printre care Abraham Licoln sau Harry Truman, dar și George H. W. Bush și George W. Bush) care au investit sau au inițiat afaceri, însă niciunul dintre ei nu s-a dedicat integral antreprenoriatului.

Donald Trump este însă un unicat – el nu a făcut niciodată parte din guvern, nu a fost niciodată ales pentru o demnitate publică și nici nu a fost ofițer în armata SUA înainte de a câștiga alegerile prezidențiale.

Istoricii americani consideră că alegerea unui antreprenor în fruntea statului are mai puțin de-a face cu o adaptare a scenei politice la societatea ce s-a modernizat mai rapid, cât cu o întoarcere in timp, de la originle statului american până la finalul secolului al 19-lea. A fost o perioadă în care oamenii de afaceri influenți ajungeau deseori să fie aleși în Congres sau chiar la Casa Albă. Însă marea criză economică izbucnită în 1929 a făcut ca electoratul să-și îndrepte privirea strict către politicieni de profesie.

Analiștii susțin totuși că promovarea oamenilor de afaceri în fruntea Statelor Unite poate influența poyiiv agenda politică internă, poate da un impuls creării de locuri de muncă și poate motiva mai bine echipele administrației de la Washington, dată fiind experiența acestor manageri de a colabora și de a motiva personalul.

Un președinte după chipul și asemănarea Americi de astăzi

Folosind un limbaj simplu, respingând șabloanele corectitudinii politice, Trump a profitat tocmai de ceea ce presa americană care l-a criticat în timpul campaniei a creat – un public înclinat spre spectacolul facil și mai puțin spre analiza. Anii în care a realizat show-ul The Appretince au făcut ca Trump să știe exact butonul pe care sa apese – spectacolul și vorbele simple și percutante. Așa se face că americanii i-au îmbrățișat ”programul politic” în care i-a numit pe imigranții mexicani ”violatori”, în care a vorbit despre construirea unui zid la granița sudică a Americii.

Metoda anti-politicii brevetată de Trump a dat roade în alegrile primare, când și-a spulberat rivalii mult mai titrați în ale politicii. Și același lucru a făcut apoi și cu contracandidata Hillary Clinton, de multe ori îndemnurile sale adresate simpatizanților republicani fiind interpretate ca incitare la violență. Trump a ripostat de fiecare dată acuzând presa tradițională din Statele Unite că manipulează electoratul în defavoarea sa și că îl defăimează. Așa a făcut-o și în cazul publicării înregistrărilor din 2005, în care folosește cuvinte mizerabile la adresa femeilor, și în cazul scandalului legat de o fostă Miss Univers. Numeroși lideri republicani s-au distanțat de Trump, iar toate aceste scandaluri au fost considerate fatale petru Trump de către marii analiști americani.

Cu toții au spus că șansele sale în cursa finală pentru Casa Albă s-au redus dramatic și că miliardarul va fi înfrânt, că electoratul îl va penaliza. Acum este însă rândul lui Trump și al milioanelor de americani să le transmită anliștilor, marilor televiziunii și ziare americane, televiziunilor și publicațiilor mai mari sau mai mici din SUA și de aiurea, politicienilor scorțoși din Congres, întregului sistem: ”You’re fired!”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.