Zece întrebări legate de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor

OUG 6/2016 a generat mai multe controverse, în special din cauza absenţei unor prevederi clare legate de unele aspecte ce vizează drepturile cetăţeneşti.

Un organism vechi despre care nu se ştiu prea multe

În OUG 6/2015 prin care se aduc modificări mai multor acte normative ca urmare a Deciziei CCR privind interceptările ilegale apare o completare adusă Legii de organizare şi funcţionare a SRI, care prevede:

„Pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.

Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 301 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de SRI cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale”.

Acest articol a generat o controversă, legată de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI. Două site-uri au dat o informaţie eronată – OUG 6/2016 a înfiinţat Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor – şi aceasta a fost preluată ca atare în mai multe publicaţii. Respectivul Centru nu reprezintă deloc o noutate. În Rapoartele anuale ale SRI din perioada 2007 şi 2012 apare la bilanţul interceptărilor acest Centru. Ştim cu siguranţă – cotidianul.ro l-a contactat pe Costin Georgescu, fost director al SRI până în 2001 – că în mandatul său nu exista un astfel de Centru. Un alt fost oficial din zona serviciilor ne-a declarat că nu ar exista vreun act normativ prin care să se fi înfiinţat acest Centru şi că ar fi vorba de o denumire de ordin tehnic. Ţinând însă cont de faptul că numitul Centru apare acum în OUG 6/2016 şi ţinând cont de completările aduse Legii „SRI”, se impun o serie de întrebări la care aşteptăm răspuns de la autorităţile şi instituţiile competente.

1. Când şi prin ce act normativ a fost înfiinţat Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI ?

2. De ce nu a apărut până în prezent în Legea de organizare şi funcţionare a SRI acest Centru şi atribuţiile sale?

3. Preşedintele ÎCCJ sau un judecător desemnat de acesta urmează să verifice semestrial sau de câte ori este nevoie (conform art. 30 indice 1 din Legea de organizare judecătorească)) modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală. Rapoartele elaborate în urma acestor verificări vor fi date publicităţii?

4. De ce nu există, legat de modul de funcţionare a Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, prevederi exprese privind procedurile de secretizare, minimalizare, anonomizare, ştergere şi radiere necesare pentru protejarea drepturilor, libertăţilor şi interesele terţilor care intră în legături de comunicaţii cu persoanele care fac obiectul autorizărilor de interceptare.

5. Ce garanţii oferă Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor privind evitarea unor erori şi în special privind apariţia în spaţiul public a unor interceptări care nu au vreo legătură cu un dosar aflat în lucru şi/sau cu interceptări de ţin de viaţa intimă a persoanei?

6. Ce garanţii oferă Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor că date stocate în urma interceptărilor nu vor ajunge la decidenţi politici, la partide politice sau alte organizaţii?

7. Protocoale de cooperare încheiate de SRI cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea pentru stabilirea condiţiilor concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare vor fi date publicităţii?

8. Cine sunt – şi de ce nu sunt nominalizate – acele „alte instituţii” cu care SRI va încheia protocoale?

9. Care sunt răspunderile personalului Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor în cazul încălcării legii sau al comiterii unor erori?

10. Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are posibilitatea de a depista eventuali utilizatori ilegali de tehnică de interceptare?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.