Zi fierbinte în Cameră pentru Mădălin Voicu şi Nicolae Păun

S-ar putea să asistăm la cel puţin o surpriză în plenul Camerei Deputaţilor. Ce spunea Mădălin Voicu în ajunul unui plen similar. Ce agendă legislativă au avut Păun şi Voicu.

Ce se va întâmpla în plen?

Întrebarea din intertitlu este justificată. În primul rând dacă ţinem cont de modul în care s-a votat luni în comisia juridică. În cazul lui Mădălin Voicu, pentru reţinere au fost 10 voturi „pentru” şi „9 „contra”, iar pentru arestare preventivă, 10 voturi „pentru” şi 8 „contra”. În ceea ce îl priveşte pe Nicolae Păun, scorul a fost acelaşi pentru ambele situaţii: 13 voturi „pentru”, 2 „contra” şi 3 abţineri. Votul la limită din comisie privindu-l pe Mădălin Voicu, ar putea să genereze o surpriză pentru procurori. Întrebarea din titlu este de asemenea justificată ţinând cont de programul plenului Camerei şi modalitatea de vot. Dezbaterile vor avea loc pentru ambele cazuri la ora 12.00; în ceea ce priveşte votul, acesta se va exprima după terminarea sesiunii de voturi finale care începe la ora 14.00. Este posibil ca la ora începerii votului pentru aprobarea cererilor procurorilor, prezenţa în plen să mai scadă. Nu ştim în acest moment din punct de vedere tehnic, cum va decurge votul cu bile. Se votează câte două hotărîri de persoană, cea pentru aprobarea reţinerii şi cea pentru aprobarea arestării preventive. Sunt două variante: un singur scrutin pentru toate cele 4 hotărîri; în acest caz sunt necesare 8 urne iar fiecare deputat primeşte câte 4 bile albe şi 4 bile negre. Este greu de crezut că se va alege această variantă. Nici nu ştim dacă există 4 urne albe şi 4 urne negre în dotarea instituţiei. Eventual dacă se împrumută de la Senat. A doua variantă: vor fi două treceri prin faţa urnelor, adică se vor vota câte două hotărîri de persoană. Istoricul unor astfel de scrutinuri a demonstrat că se pot înregistra şi „minuni”.

Istoricul ultimelor scrutinuri similare

În anul 2015, am avut mai multe reprize prin care s-au votat cereri ale procurorilor. Există însă o ciudăţenie. Au fost situaţii în care s-a cerut doar arestarea preventivă şi situaţii în care s-a cerut reţinere şi arestare preventivă. Au fost situaţii în care s-au votat separat hotărîri pentru reţinere şi arestare preventivă, dar au fost situaţii în care s-au votat ambele cereri într-un singur scrutin, deputaţii introducând bilele simultan în 4 urne. Ultimele două şedinţe de plen pentru ridicare de impunităţi au fost:

9 decembrie 2015

• Cerere de arestare preventivă pentru deputatul PNL Ioan Oltean – adoptată
• Cerere de arestare preventivă pentru deputatul PNL Cătălin Teodorescu – respinsă (nu s-au înregistrat 50% + 1 de voturi „pentru” din numărul deputaţilor prezenţi)

• (S-a votat separat; primul scrutin l-a vizat pe Ioan Oltean – au fost 298 de voturi exprimate; la al doilea scrutin, pentru Cătălin Teodorescu – au fost 264 de voturi exprimate)

28 octombrie 2015

• Cerere de reţinere pentru Elena Udrea – adoptată
• Cerere de arestare preventivă pentru Elena Udrea – respinsă (nu s-au înregistrat 50% + 1 de voturi „pentru” din numărul deputaţilor prezenţi)
• (S-au votat ambele cereri simultan)

Notă: Elena Udrea a mai avut şi alte două „reprize” în care s-a cerut ridicarea imunităţii şi impunităţii în mai multe dosare: pe 23 februarie 2015 – voturi separate pentru aprobarea începerii urmăririi penale şi pentru aprobarea arestării preventive; ambele cereri ale procurorilor au fost adoptate: pe 9 februarie 2015 – vot pentru aprobare urmărire penală; vot pentru aprobare urmărire penală; vot pentru arestare preventivă; vot pentru aprobare urmărire penală; vot pentru reţinere şi arestare preventivă; vot pentru arestare preventivă. În toate cele 6 scrutinuri s-au aprobat cererile procurorilor.

Structura la zi a Camerei Deputaţilor

PSD – 134 deputaţi

UNPR – 42 deputaţi

ALDE – 24 deputaţi

…Total: 200 deputaţi – coaliţia majoritară

UDMR – 17 deputaţi

Minorităţi – 17 deputaţi

Neafiliaţi – 6 deputaţi

…Total: 40 deputaţi – zona neutră

PNL – 115 deputaţi

PSRO – 8 deputaţi

PMP – 11 deputaţi

PND – 5 deputaţi

Neafiliaţi – 2 deputaţi

…Total 141 deputaţi – zona opoziţiei

Premoniţia lui Mădălin Voicu

Cu două zile înainte de voturile din 9 februarie 2015 (nu se ştia atunci că se va vota pe bandă rulantă până după miezul nopţii), într-un studio tv a avut loc următorul dialog:

– Moderator: O vor apăra parlamentarii pe Elena Udrea?

– Mădălin Voicu: Nu-i exclus!

– Bogdan Chirieac: Nu o apără pe Udrea, se apără pe sine.

– Mădălin Voicu: Ei se gândesc că pot fi și ei în situația aia…

După cum se poate vedea, atunci, pronosticurile au fost infirmate, dar în ceea ce îl priveşte pe Mădălin Voicu, se poate spune că a avut o premoniţie.

Propuneri legislative generate de…premoniţie

Premoniţii a avut şi Nicolae Păun. Împreună cu Mădălin Voicu, dar şi singur, Păun a înregistrat în parlament o serie de propuneri legislative care ar fi adus o serie de beneficii pentru persoanele condamnate la închisoare cu executare.

• În anul 2013, Nicolae Păun şi Mădălin Voicu înregistrează o propunere legislativă în care modifică două articole din Legea 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Concret, cei doi propun ca „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 4 zile executate pentru 2 zile de muncă” (legea la vremea respectivă considera 3 zile executate pentru 2 zile de muncă). A doua modificare nu era una de impact. Propunerea legislativă a fost definitiv respinsă în Parlament, pentru că guvernul tocmai avea un proiect de lege care urma să abroge Legea 275/2006.
• Tot Nicolae Păun şi Mădălin Voicu au înregistrat în 2013 celebra propunere legislativă pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, cea care a generat un scandal monstru. În cele din urmă, propunerea legislativă a fost respinsă definitiv în Parlament.
• În sfârşit, de această dată singur, Nicolae Păun mai încearcă să aducă două modificări Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Concret, Păun a propus ca persoanele condamnate care nu reprezintă pericol social şi care au copii minori cu vârsta de până la 14 ani, să beneficieze, cu prioritate, de învoiri, potrivit legii, până la maximul admis, în funcţie de regimul de detenţie. Cealaltă modificare, propune ca vizitele minorului de până în 14 ani şi a părinţilor condamnatului dar care execută o pedeapsă în regim închis să se desfăşoare fără dispozitiv de separare. Propunerea legislativă a fost respinsă la Senat, şi este în proceduri la Camera Deputaţilor, unde a primit – în unanimitate – aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului. Preşedintele comisiei este…Nicolae Păun.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.