În urmă cu mai puțin de un an, în septembrie 2015, imaginea cadavrului lui Aylan Kurdi, un băiețel de 3-4 ani, descoperit pe o plajă din Turcia a dus la sensibilizarea opiniei publice din Europa în ce-i privește pe refugiați. Acum, în august 2016, nu mai este Aylan, este Omran. Este un băiețel ceva mai mare, care a fost scos dintre dărâmăturile din Alep și a devenit imaginea unei alte drame – războiul din Siria.
Fotografia a fost făcută de fotograful independent Mohammed Raslan Abu Sheikh, prezent în Alep și care a asistat timp de câteva ore la operațiunea de salvare a lui Omran și a altor cinci membri ai familiei sale. Clădirea s-a prăbușit în urma unui bombardament. ”Era șocat, nici măcar nu plângea dar ne făcea să plângem, era tăcut, ne privea”, spune fotograful.
Presa internațională a publicat această fotografie pe prima pagină, iar purtătorul de cuvânt al diplomației americane a spus că fața lui Omran este ”adevărata față” a războiului din Siria. ”Acest copil nu a trăit o singură zi din viața sa fără război, fără moarte, distrugere și sărăcie în propria sa țară”, a spus John Kirby. ”Nu trebuie să mai vedem alte imagini ca aceasta a copilului din Alep”, a spus Kirby.
The New York Times, La Repubblica, El Pais și The Guardian au publicat fotografia pe prima pagină. E un simbol. Într-un articol de opinie, site-ul Al-Jazeera atrage însă atenția asupra faptului că asemenea imagini nu trebuie să devină simboluri.
”Nu trebuia să vedem asta. Însă ni se dă de înțeles ca trebuie să vedem această imagine pentru ca este ”simbolică”. Simbolică pentru ce până la urmă? Acest cuvânt ”simbolic” a devenit obscen”, scrie Hamid Dabashi, profesor la Universitatea Columbia din SUA.
”Utilizăm această idee de ”simbol” pentru a integra enormitatea terorii din Siria, Irak sau Palestina, o teroare atât de apăsătoare încât avem nevoie de fotografia unui băiat pentru a reprezenta un dezastru care ne depășește”, scrie Dabashi, adăugând că în acest fel ne mulțumim doar să căutăm un vinovat: este armata siriană, sunt rebelii sau bombardierele ruse?
”Însă ce facem cu aceste imagini simbolice? ”, se intreaba Dabashi, amintind și de imaginea lui Aylan, din septembrie 2015. ”Aceste publicații care ne prezintă acest ”simbol” au capacitatea de concentrare a unui babuin schizofrenic, iar mâine acest simbol va fi uitat și înlocuit cu un altul”, scrie Dabashi, invocând indignarea de pe rețelele de socializare, pe care o compară cu un tablou de Hieronimus Bosch: ”scene de moarte și haos în cautarea unei secunde de atenție, până când un strigăt va fi înlocuit de un altul”.
”În fața acestui chip, în fața acestor ochi, fiecare dumnezeu din fiecare paradis și fiecare creatură din cel mai ascuns colț al pământului, de la Casa Albă la Kremlin și de la Ankara la Riyadh, de la Teheran la Cairo este pusă sub acuzare. Nu, acest portret nu este un simbol. Este doar Omran Daqneesh, un băiețel sirian. Este in viață. Fotografia lui vă strangulează, da, literlamente va strangulează și nu vă lasă să vă uitați în altă parte sau să arătați cu degetul spre altcineva. Această imagine este expresia damnării noastre veșnice pe acest pământ”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.