Zilele Culturii Evreieşti în România: filme, muzică şi teatru

Continuând o frumoasă tradiţie de organizare a unor suite de manifestări desfăşurate sub egida „Zilele Culturii Evreieşti din România” – corelate în acest an cu aniversarea a 75 de ani de existenţă a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România -, sunteţi invitaţi să luaţi parte la o serie de evenimente ce ilustrează aportul evreilor la cultură şi civilizaţie.

Publicul bucureştean va avea prilejul de a cunoaşte astfel o cultură tradiţională, dar şi transnaţională prin intermediul spectacolelor de muzică klezmer, dans, teatru Idiş, conferinţe, expoziţii de carte şi activităţi muzeistice.

Duminică, 16 octombrie, la Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti, în cadrul Simpozionului „Evocări despre moarte şi supravieţuire în lagărele de exterminare din Transnistria”, având ca moderator pe Dr. Aurel Vainer, vor conferenţia Prof. univ.dr Liviu Rotman, Dr. Lya Benjamin, Dr. Harry Culler, Dr. Andrei Muraru, Dr. Liviu Beris, Dr. Miriam Bercovici.

La Teatrul Evreiesc de Stat, între orele 17.00 şi 20.00, va avea loc o expoziţie de carte cu vânzare. La Centrul Comunitar Evreiesc, la ora17.30, va fi proiectată pelicula „Nu te teme, Iacob”, în regia lui Radu Gabrea. Este povestea unei transformări uimitoare a unui om alienat într-un om ferm şi hotărât, o schimbare cu atât mai extraordinară în contextul antisemitismului obiectiv şi internalizat. Înfruntându-şi soarta direct, Lejba simbolizează Evreul modern. Scenariul: Meir Dohnal, Radu Gabrea, Frieder Schuller. Imagine: Igor Luther, Montaj: Dragos E. Witkowska. Cu: Andre Heller, Aviva Gaire, Dan Nutzu, Pedro Efe. Anul producţiei: 1981. Ţara producţiei: Germania. La sfârşitul secolului, înainte de Paşte, într-un sat din Europa, Lejba Sibal şi soţia sa însărcinată, Sara, închiriază un han. Sunt evrei şi sunt departe de pogromurile din Galiţia şi Rusia, dar Lejba este înfricoşat. Ameninţat cu moartea de către fostul său servitor George, se teme pentru el, pentru soţia sa şi pentru copilul lor nenăscut. Asasinarea unui tânăr cuplu este un pretext bun pentru George să întărâte ura împotriva lui Lejba, folosind moartea rituală drept pretext. O mulţime înnebunită ia cu asalt casa lui Lejba, iar acesta îşi aşteaptă călăul. Când în sfârşit se întâlnesc, incredibilul se întâmplă şi printr-un act disperat Lejba se salvează pe el, pe soţia sa şi pe copilul lor nenăscut.

Ansamblul de dansuri israeliene Hora

La ora 19.30, la Teatrul Evreiesc de Stat, un concert de muzică Klezmer cu „Mazel Tov Klezmer Band” din Cluj-Napoca. Spectacolul de dansuri evreieşti – Ansamblul „Hora” îi are ca invitaţi speciali pe „Pressburger Klezmer Band” din Bratislava.

Klezmer-ul s-a născut din melodii laice, dansuri populare, cântece liturgice evreieşti precum şi „niggunim”, acele melodii simple, fără cuvinte, ale evreilor ortodocşi, profund influenţate de muzica popoarelor cu care trăiau împreună. În idiş îşi interpretau melodiile trubaduri evrei numiţi „klezmorim”, invitaţi să cânte la diferite evenimente sociale, fie ele evreieşti sau creştine. Formaţia „MAZEL TOV”, condusă de profesorul Vasile Socea, a luat fiinţă în februarie 2002, sub egida Comunităţii Evreilor din Cluj-Napoca. Ea este prezentă pe scena serbărilor vesele de Purim şi de Hanuka, la diverse petreceri şi chiar nunţi, la diverse festivaluri folclorice, interetnice, precum: „Serbările transilvane” de la Cluj-Napoca, „Săptămâna toleranţei” de la Târgu-Mureş, „Ziua minorităţilor” de la Rădăuţi, „Proetnica” de la Sighişoara, în Ucraina, la Festivalul internaţional „Klezmerfest” de la Odessa, ba chiar şi la comemorarea unor evenimente tragice precum Holocaustul, cu piese muzicale adecvate momentului. „MAZEL TOV” promovează cu precădere muzica klezmer şi cântecele idiş tradiţionale ale spaţiului nostru geografic, dar abordează şi muzica sefardă şi cea israeliană, cu cântece ladino şi în ebraică, având un repertoriu în continuă îmbogăţire.

Spectacolul de dansuri evreieşti al Ansamblului „Hora” va stârni cu siguranţă aplauze.

Dansul este menţionat pentru prima dată în Exodul din Biblie. Se spune că Miriam a luat în mână o tamburină şi a început să danseze alături de femeile lui Israel pe malul Mării Roşii, şi de atunci, dansul a devenit parte integrantă a etosului evreiesc. După distrugerea Celui de-al Doilea Templu din Ierusalim (anul 70 e.a.), evreii s-au răspândit în întreaga lume. În acest fel s-au născut Diaspora şi dansurile populare evreieşti influenţate de caracteristicile zonelor în care s-au aşezat evreii. Primul dans popular israelian a fost „Hora Agati”, creat în 1920 de către coregraful Baruch Agati. Acest lucru a avut loc cu 28 de ani înaintea înfiinţării Statului Israel. Primele surse de inspiraţie au fost est-europene, arabe şi yemenite. Recent, dansurile moderne israeliene au primit influenţe greceşti, franţuzeşti, latine şi chiar americane, prin muzica rock. În ceea ce priveşte originile, hora (dansată în cerc) provine din România, dansul hasidic (rikud hasidi) provine de la mişcarea hasidică din Europa de Est (secolul XVIII) şi reflectă conceptele religioase ale hasidimilor, care afirmă că dragostea pentru Dumnezeu înseamnă dragoste pentru viaţă; pasul yemenit exprimă modul în care yemeniţii se deplasau pe nisipul fierbinte al deşertului; tcherkssia provine din Rusia, iar debka este un dans arăbesc.

Pressburger Klezmer Band din Slovacia

Grupul de dansuri israeliene HORA ia fiinţă în 1996, sub egida Clubului „Tnuat Alyia” al Agenţiei Evreieşti pentru Israel. Astăzi, însă, întreaga activitate a grupului de dansuri se desfăşoară sub auspiciile şi cu sprijinul Comunităţii Evreilor din Bucureşti. De-a lungul existenţei sale, grupul HORA a reprezentat Comunitatea Evreilor din Bucureşti şi FCER la o serie întreagă de manifestări culturale şi festivaluri de amploare organizate de: Ambasada Statului Israel, Preşedinţia României, Ministerul Culturii, JCC Bucureşti, Fundaţia Ronald S. Lauder, Universitatea Bucureşti, Teatrul Evreiesc şi alte organizaţii evreieşti din România.

„Preβburger Klezmer Band” reprezintă prima formaţie Klezmer din Slovacia, înfiinţată în 1995. De atunci, au concertat în mod frecvent live, atât în Europa, cât şi în Slovacia. Varietatea spectacolelor susţinute de ei se reflectă şi în diferitele locaţii ale acestora, cântând inclusiv muzică clasică la festivaluri în aer liber. După cum spune şi numele formaţiei, sursa lor de inspiraţie muzicală este reprezentată de stilul klezmer (muzică folk evreiască din Europa de Est) îmbogăţită prin propriile lor interpretări, orchestraţii originale şi combinată cu alte stiluri. În acest fel, auditoriul poate simţi nu doar stilul klezmer „pur”, ci şi elemente de jazz, reggae, latino, folk slovac, rom şi balcanic, cu tendinţe orientale. Pe scurt, această formaţie cântă o muzică emotivă şi de dans.

Luni, la „Teatrul Evreiesc de Stat”, nu pierdeţi o dramatică frescă a iubirii de mamă, pe fondul conflictului între generaţii, „Dinastia Efros”, de Iacob Gordin. Din distribuţie: Leonie Waldman-Eliad, Geni Brenda, Nicolae Călugăriţa, Lucia Maier, Boris Petroff ş.a. Regia Kincses Elemer, scenografia Clara Labancz, ilustraţia muzicală, Vasile Manta.

Scenă din pelicula Nu te teme, Iacob, de Radu Gabrea

Totodată, va putea fi vizitată „Sinagoga Mare” din Bucureşti, întemeiată în 1846, de aşa-numita obşte a Evreilor Lehi (proveniţi din Polonia), considerată primul mare edificiu de cult al acestei obşti. Clădirea a fost construită după un plan al starostelui Israil Herş şi al lui Asher Ancel, fiind sfinţită de către marele rabin Meşulam Zalman Frenkel şi de rabinul Zalman Barav, în ajun de Roş Haşana 5608 (1847). Înfăţişarea actuală este rezultatul multor reparaţii, modificări şi adaugiri. Clădirea a fost redecorată cu plafon pictat în stil rococo în 1936, reparată în 1945 după ce fusese pângărită de legionari, restaurată în 1980 după cutremurul din 1977, utilizată şi ca Muzeu al Holocaustului din 1992.

Sinagoga Mare este una dintre cele mai frumoase sinagogi din România, ale cărei valori au fost recunoscute şi confirmate de faptul că a fost declarată monument arhitectonic de către Academia Română.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.