Zilele Culturii Române la Frankfurt am Main

Cu vestigiile sale istorice şi cu marele număr de bănci, cu vechi reşedinţe aristocratice şi cu biserici în care erau încoronaţi împăraţii, cu muzee şi multe magazine elegante, Frankfurt am Main este, probabil, cel mai cosmopolit oraş al Germaniei. Oraşul este asociat adesea cu afacerile, cu curtierii, cu băncile şi cu bursa. Imagine adevărată, dar parţială. 60 de muzee, peste 50 de galerii de artă şi 30 de teatre reprezintă o impresionantă carte de vizită a culturii metropolei landului Hesse.

Zilele acestea, pentru prima dată, acest oraş surprinzător şi plin de contraste a găzduit Zilele Culturii Române, organizate de Institutul Cultural Român de la Berlin.

Un program complex a oferit o imagine relevantă a artelor contemporane din ţara noastră, spre bucuria nu numai a românilor stabiliţi la Frankfurt, dar şi a localnicilor prezenţi, de fiecare dată, în număr impresionant.

Două expoziţii, o lectură publică, o proiecţie de film şi un spectacol de teatru-dans au oferit exemple ale diversităţii şi vitalităţii culturii româneşti actuale.

Radu Boroianu, Cristina Hoffman şi Erwin Kessler la vernisajul expoziţiei Şi ieri a fost azi

Seara inaugurală a fost marcată de vernisajul expoziţiei Şi ieri a fost azi, curatoriată de criticul Erwin Kessler, găzduită de o modernă galerie în care 30 de lucrări, semnate de nume deja afirmate ale unor tineri artişti, ca Dumitru Gorzo, Florin Ciulache, Roman Tolici, Gili Mocanu, Mona Vătămanu, Florin Tudor, Răzvan Boar, Tara von Neudorf, Ecaterina Vrana, Andrea Szabo, Traian Boldea, Anca Mureşan, Codruţa Cernea, Ştefan Ungureanu, Nicolae Comănescu, au conturat direcţiile principale ale plasticii româneşti contemporane. În plus, expoziţia a relevat şi un alt aspect, despre care se vorbeşte mai puţin chiar şi în ţară, piesele provenind toate din colecţia unui iubitor de artă bucureştean, Daniel Ştefănică, unul dintre puţinii colecţionari care achiziţionează numai artă “tânără”. O expoziţie relevantă nu numai pentru evoluţia artei româneşti din ultimele două decenii, dar şi pentru evoluţia societăţii noastre, şi asupra căreia vom reveni într-un articol special.

Vernisajul a beneficiat de prezenţa omului de cultură şi artă Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român.

Codruţa Cernea

Cea de a doua expoziţie, dedicată Zilei Internaţionale a Iiei, intitulată Untamed Skin, a fost deschisă la Galeria Braubach Five, aflată în centrul oraşului, vis-à-vis de prestigiosul Muzeu de Artă Modernă, impresionant prin arhitectura sa postmodernistă, concepută de arhitectul vienez Hans Hollein, evocând mai curând o navă, dar şi prin instaţiile sale moderne şi, mai ales, prin piesele etalate, semnate de artişti precum Andy Warhol, George Segal, Christian Boltanski, Jasper Johns sau Roy Lichtenstein, pentru a aminti numai câţiva dintre cei mai cunoscuţi artişti.

Expoziţia românească de la Galeria Braubach Five cuprinde creaţiile a trei designeri, inspirate de bluza tradiţională românească. Alexandru Nimurad şi Alexandra Abraham au reinterpretat, într-un stil foarte personal, simboluri şi motive folosite în vestimentaţia tradiţională. Ei au reuşit să surprindă în piesele expuse, în egală măsură, rafinamentul şi profunda spiritualitate neîmblânzită pe care Ia o ascunde în liniile şi în cusăturile ei. Elementele geometrice negre care “taie” albul rochiilor trimit gândul la scheme decorative ancestrale, nu lipsite de simbolism, şi la epoca noastră obsedată de simplitate, de excentricitate şi de capacitatea expresivă a veşmintelor.

Untamed Skin

Aceeaşi concepţie şi matrice conceptuală se regăseşte în bijuteriile haute-couture a artistei Viktoria Tonu, masive şi delicate totodată, fastuoase şi exultând de o energie la graniţa eleganţei şi pulsiunilor întunecate.

La vernisaj, sala s-a dovedit neîncăpătoare, întrebările publicului german, nefamiliarizat cu tradiţiile româneşti, au curs neîntrerupt, iar admiraţia a adus în sală şi în zilele următoare vizitatori interesaţi de eventuala cumpărare a unor piese.

Un public neaşteptat de numeros a onorat, la Hessisches Literaturforum, lectura publică din Jurnalul lui Mihail Sebastian, apărut, în traducerea germană a lui Roland Erb, sub titlul Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt – Plin de spaimă, dar nu disperat, la Editura Claassen.

Mărturia fascinantă şi cutremurătoare despre condiţiile de viaţă ale scriitorului evreu din Bucureştii anilor treizeci şi patruzeci a produs senzaţie în rândul publicului german. Apreciat de autori ca Philip Roth şi Arthur Miller, comparat de critica germană cu Jurnalul Annei Frank şi cu cel al lui Viktor Klemperer, Jurnalul acestui scriitor, practic necunoscut în afara României exceptând un cerc restrâns de iniţiaţi, prezintă situaţia din ce în ce mai precară a populaţiei evreieşti din capitala României, ameninţată, în urma masacrelor din Bucureşti şi a deportărilor în alte zone ale ţării, cu transportul în lagărele de nimicire. Dar şi lupta scriitorului nu doar pentru existenţă materială, ci şi pentru păstrarea forţei sale creatoare spirituale.

Roland Erb la lectura publică din Jurnalul lui Mihail Sebastian

Actorul Robert Stadlober a reuşit accente vibrante în lectura sa, iar prezenţa cea mai emoţionantă din sală a fost, desigur, cea a doctorului Raymond Lupescu, din Frankfurt, fost elev al lui Mihail Sebastian în Bucureştii anilor ’40.

Scriitorul şi traducătorul Roland Erb s-a dedicat, începând din anii ’70, tot mai mult literaturii române. Pentru ediţiile sale din operele lui Mihai Eminescu în Germania a fost onorat în anul 2000 cu Medalia Mihai Eminescu a României. Alături de ediţii şi traduceri ale unor opere de Mihail Sadoveanu, Ion Slavici, Panait Istrati, George Bacovia, Lucian Blaga, Stefan Augustin Doinaş, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Solomon, Ion Vartic şi Mariana Codruţ, a tradus în anul 2004, împreună cu Edvard Kanterian, Jurnalul 1935-1944 al lui Mihail Sebastian.

Emoţia a fost dublată de discuţii cu accente pasionale la întâlnirea pe care regizorul Alexander Nanau a avut-o cu publicul după proiecţia mult premiatului său documentar Toto und seine Schwester (Toto şi surorile lui), la cinematograful Mal Seh’n.

Regizorul Alexandru Nanau discutând cu publicul din Frankfurt

Filmat într-un vérité necruţător, filmul oferă un acces fără precedent în ghetoul din Ferentari, în penitenciare şi în tribunale. El spune povestea familiei lui Totonel, un puşti de 10 ani din Ferentari. Câtă vreme mama lui se află în închisoare pentru trafic de droguri, Toto locuieşte cu surorile lui mai mari, Andreea şi Ana, şi cu un şir lung de unchi, vecini şi consumatori de droguri din cartier. Singura lui supapă este un centru de sprijin unde face şcoala şi unde descoperă dansul hip-hop.

Documentarul a provocat discuţii aprinse uneori privind problemele etniei rrome şi modalităţile de integrare a ei în norme sociale unanim acceptate. Regizorul a făcut faţă cu brio unor intervenţii nu tocmai “politically correct”.

Alexander Nanau locuieşte din 1990 în Germania. Printre filmele pe care le-a regizat şi le-a produs se numără documentarele Peter Zadek pune în scenă Peer Gynt (2006), prezent la festivaluri internaţionale şi distribuit în cinematografe în Germania şi Austria, şi Lumea văzută de Ion B. (2009), câştigător al prestigiosului Premiu Emmy.

Toto şi surorile lui a obţinut un număr impresionat de premii:

2015 – Tribeca Film Festival, SUA / 2015 – Festival Premiers Plans din Angers, Grand Jury Prize / 2015 – International Film Festival Rotterdam, Olanda / 2014 – Silver Eye Awards, Republica Ceha, Best Eastern European Feature Documentary / 2014 – DOK Leipzig, Germania, Ecumenical Jury and Trade Union Prizes / 2014 – Festival dei Popoli, Italia, Audience Award / 2014 – Stockholm International Film Festival, Suedia / 2014 – Warsaw Film Festival, Polonia, Best Documentary / 2014 – Zurich Film Festival, Elveţia, Best International Documentary / 2014 – San Sebastian Film Festival, Spania.

Moment din Spectacolul Zic Zac

Ultima zi a evenimentului românesc de la Frankfurt am Main le-a prilejuit locuitorilor oraşului întâlnirea cu spectacolul Zic Zac, în coregrafia Andreei Gavriliu, la Gallus Theater.

Inspirata poveste despre evoluţia unei relaţii, de la simpatie la ură, de la sensibilitate la cruzime, de la pornirile senzuale la întrebările filosofice, a stârnit entuziasmul sălii.

Andrea Gavriliu, distinsă în anul 2014 cu Premiul Special UNITER pentru teatru dansant pentru acest spectacol, Ştefan Lupu şi Gabriel Costin au dovedit virtuozitate în evoluţia lor condusă de un montaj muzical inteligent realizat de la rock la manea, apelând la mijloace expresive din zone diverse, de la pantomimă la mişcări de marionetă, de la senzualitate şi sexualitate la mimarea luptei. Violenţa frustă, indusă de muzica unui DJ sensibil, dar şi brutal, momentele de tandreţe, dar şi cele de patimă animalică şi-au găsit expresia în plastica corporală remarcabilă a interpreţilor, în ritmul drăcesc al dansului, în adecvarea mişcării la subtextul conceptual al spectacolului. O călătorie în lumea relaţiilor umane, când absurdă, când psihedelică, în orice caz palpitantă şi plină de umor.

Actorii fericiţi la aplauzele publicului de la Gallus Theater

Aplauzele la scenă deschisă au fost însoţite de fluierăturile entuziaste caracteristice mai curând concertelor rock decât teatrului, secvenţa de manea a electrizat publicul altfel sensibil decât spectatorii români la acest gen de muzică, iar finalul a fost surprinzător şi pentru artişti şi pentru cei câţiva spectatori trăitori într-o zonă seismică precum România şi neobişnuiţi cu o manifestare a entuziasmului ce mai poate fi întâlnită numai la unele festivaluri de film.

La final, aprecierea publicului s-a manifestat în primul rând printr-un tropăit care a zguduit uşor podeaua sălii, iar zgomtul produs i-a făcut pe actori să creadă că afară a izbucnit o furtună cu tunete şi trăsnete. Standing ovations au încheiat spectacolul, urmat de o antrenantă demonstraţie a DJ-ului berlinez Miruna Boruzescu, punctând încheierea Zilelor Culturii Române la Frankfurt am Main.

Eveniment important, în a cărui organizare precizia germană s-a îmbinat cu ospitalitatea românească, sub bagheta elegantă a Cristinei Hoffman, directorul ICR Berlin.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.