Remus Azoiţei şi Eduard Stan aduc muzica lui Enescu în inima vechiului Edinburgh
După vernisarea cu succes a expoziţiei Artişti români în colecţia Demarco, ce a avut loc sâmbătă la vestitul Centru Cultural Summerhall, „Zilele Culturii Române la Edinburgh”, festivalul artelor româneşti organizat în Scoţia de Institutul Cultural Român din Londra, continuă astăzi cu un Concert de Gală avându-i ca protagonişti pe violonistul Remus Azoiţei şi pianistul Eduard Stan, experţi în repertoriul cameral enescian.
Evenimentul va reuni, în sala de concerte de la Playfair Library, cea mai frumoasă dintre sălile Vechiului Colegiu al Universităţii din Edinburgh, un auditoriu alcătuit din membri ai Parlamentului şi ai instituţiilor administrative locale, personalităţi ale diplomaţiei şi vieţii culturale româneşti şi scoţiene, membri ai comunităţii de români din regiune şi, desigur, public meloman larg. E.S. Mihnea Motoc, Ambasadorul României în Regatul Unit, aflat în prima vizită oficială în Scoţia, va rosti cuvântul de deschidere.
Programul recitalului este gândit ca un dublu omagiu adus geniului tutelar al componisticii româneşti, George Enescu, şi profesorului său francez Gabriel Fauré, reflectând corespondenţele de adâncime dintre creaţiile cei doi compozitori prin două lucrări: Sonata pentru vioară nr. 3 în la minor, op. 25, „în caracter popular românesc”, de Enescu, şi Sonata pentru vioară nr. 1 în la major, op. 13, de Fauré.
Violonistul Remus Azoiţei, descris de The Strad ca „un virtuoz lipsit de inhibiţii, cu suflet şi o tehnică fabuloasă”, este absolvent al Conservatorului din Bucureşti la clasa lui Daniel Podlovski şi fost bursier al renumitei Juilliard School din New York, unde a studiat cu Dorothy Delay, Masao Kawasaki şi Itzhak Perlman. A concertat de-a lungul anilor în săli prestigioase precum Carnegie Hall din New York, Concertgebouw Amsterdam, Salle Cortot Paris, Konzerthaus Berlin, St Martin-in-the-Fields şi Wigmore Hall din Londra, Teatro La Fenice din Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Wiener Konzerthaus. Este profesor de vioară la Academia Regală de Muzică din Londra, director artistic al Societăţii Enescu din Marea Britanie şi colaborator apropiat al Institutului Cultural Român din capitala britanică.
Pianistul Eduard Stan, pe care Frankfurter Allgemeine Zeitung îl lăuda pentru „deosebitul simţ al tonalităţii şi culorii muzicale”, a studiat la Academia de Muzică din Hanovra sub îndrumarea lui Arie Vardi. Cariera concertistică l-a purtat pe cele mai importante scene din Europa şi din Statele Unite, printre care Berlin Philharmonie, Concertgebouw Amsterdam, Wiener Konzerthaus, Salle Cortot din Paris, Teatro La Fenice din Veneţia, Carnegie Hall din New York şi Kennedy Center din Washington DC.
Cei doi muzicieni colaborează cu succes de peste un deceniu, evoluând împreună cu numeroase ocazii şi fiind, totodată, coautorii singurei serii de înregistrări cu Integrala lucrărilor pentru vioară şi pian ale lui George Enescu, lansată de Hänssler Classic în 2007-2008 şi primitã cu elogii de presa de specialitate („o colecţie de prima-mână” – The Grampohone; „un set de înregistrări exemplar” – The Washington Post).
“Scrierea şi rescrierea istoriei” – Dan Lungu în dialog cu James Meek, la Edinburgh
Dan Lungu şi James Meek
În cea de-a patra zi a Zilelor Culturii Române organizate de ICR Londra la Edinburgh în perioada 10-17 octombrie, după ce artele vizuale şi muzica au încercat să familiarizeze publicul scoţian cu peisajul cultural al României contemporane, a venit rândul literaturii să ocupe prim-planul.
La puţin timp după încheierea actualei ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Iaşi, spiritul FILIT trece Canalul Mânecii: directorul acestuia, prozatorul Dan Lungu se alătură prozatorului şi jurnalistului britanic James Meek, câştigătorul din 2015 al prestigiosului Premiu Orwell, pentru o discuţie despre traumele istoriei şi amprenta lor asupra literaturii. Evenimentul din 13 octombrie va fi moderat de Peggy Hughes, directoarea Festivalului Literar din Dundee, şi găzduit de Scottish Storytelling Centre, loc predilect al întâlnirilor cu scriitori şi unul dintre cele mai intens frecventate spaţii din circuitul marelui Festival de la Edinburgh.
Cei prezenţi vor avea prilejul să ia contact cu sonorităţile limbii române prin intermediul unor fragmente din romanul Sunt o babă comunistă!, în lectura autorului. James Meek va citi traducerea lor în limba engleză, după care îl va provoca pe Dan Lungu la un dialog despre capcanele istoriei şi zgura nostalgică lăsată în urmă de transformările sociale, despre moştenirea deceniilor de dictatură şi incertitudinile lumii de azi. Cei doi vor discuta, de asemenea, despre temele recurente ale literaturii române contemporane, prea puţin cunoscută cititorilor scoţieni.
Reamintim că James Meek, un prieten al României şi admirator al literaturii române, a fost în anul 2014 unul dintre invitaţii FILIT, despre care declara: „Acest festival este incredibil de dinamic, sunt atâţia oameni aici. Noi nu avem aşa de mulţi spectatori la festivalurile din Marea Britanie”.
Dan Lungu (născut în 1969) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi şi vizionarul creator al FILIT, cel mai mare şi mai vizibil festival literar internaţional din România. A publicat romanele Raiul găinilor (2004, 2007, 2010, 2012), Sunt o babă comunistă! (2007, 2010, 2011; în 2013, cartea a fost ecranizată în regia lui Stere Gulea, în 2010, a avut loc premiera spectacolului de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda, iar în 2013, premiera maghiară la Teatrul Katona József din Budapesta şi, la Ateneul Tătăraşi din Iaşi, premiera naţională; versiunea franceză a romanului a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet din Franţa, traducerea poloneză fiind nominalizată la Premiul pentru literatură central-europeană Angelus), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011) şi În iad toate becurile sunt arse (2011, 2014) şi volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (2008).
A coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009) şi Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014). Cărţile sale au fost traduse în limbile franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă.
James Meek s-a născut în 1962, la Londra, dar şi-a petrecut copilăria în Scoţia, la Dundee. Are un masterat în literatură engleză, obţinut la Edinburgh University şi unul în jurnalism, de la City University din Londra. Şi-a început cariera de ziarist în 1985, reportajele sale din cele mai periculoase zone de conflict ale globului aducându-i o serie de premii. Între 1991 şi 1994, a fost corespondent The Guardian la Kiev, unde a învăţat limba rusă, iar în 1994 s-a mutat la Moscova, unde avea să devină în 1998 şeful biroului local al publicaţiei britanice. În 1999, s-a întors în redacţia de la Londra a ziarului, pentru ca în toamna lui 2001 să plece în Afganistan, de unde a transmis reportaje despre războiul împotriva talibanilor şi eliberarea Kabulului. Au urmat alte reportaje fulminante, din Irak şi Guantánamo Bay. În2006, a decis să renunţe la cariera jurnalistică în favoarea prozei.
A publicat două volume de povestiri, Last Orders (1992), The Museum of Doubt (2000), şi şase romane: McFarlane Boils the Sea (1989), Drivetime (1995), The People’s Act of Love (2005), pentru care a primit în 2006 Scottish Arts Council Book of the Year Award şi Royal Society of Literature Ondaatje Prize, precum şi o nominalizare la Booker Prize, We Are Now Beginning Our Descent (2008), distins cu Premiul Prince Maurice, The Heart Broke In (2012) şi Private Island (2014). În limba română i-au apărut volumele Un gest de iubire (traducere de Fraga Cusin), Începem coborîrea (traducere de Dana Ligia Ilin) şi Invaziile inimii (traducere de Carmen Toader), toate la editura Humanitas.
Programul Zilelor Culturii Române la Edinburgh, desfăşurat de Institutul Cultural Român din Londra cu sprijinul mai multor parteneri români şi britanici, va continua cu două proiecţii de film (în 14 şi 15 octombrie), o „seară românească” cu muzică live şi degustare de produse gastronomice tradiţionale (în 16 octombrie) şi se va încheia cu spectacolul 20 de ani în Siberia al Teatrului Naţional din Bucureşti (în 17 octombrie).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.