Parte din rândurile ce urmează au fost puse în pagină înainte de deschiderea secţiilor de vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.
Determinarea pentru alegerile prezidenţiale din acest an a românilor de pretutindeni capătă semnificaţii pe care guvernele de la Bucureşti nu dau semne că le-ar fi înţeles. Un sfert din masa electorală a partidelor politice se află “pretutindeni”, iar când din peste trei milioane pot vota sub 10%, în fapt este vorba despre un suport electoral voit pierdut. Legăturile cu ţara ale românilor din străinătate sunt dintotdeauna un călcâi al lui Ahile al oricărei guvernări. Agenţiile guvernamentale şi demnitarii care au responsabilitatea gestiunii problemelor cetăţenilor români mânaţi afara din ţară de nevoi nu şi-au intrat niciodată serios în roluri.
Execrabila organizare a votului în străinătate, din motive lesne de înţeles, a lipsit candidaţii de întregul potenţial de exprimare a opţiunilor alegătorilor, ceea ce va pune în discuţie corectitudinea procesului electoral.
Mişcările de protest pentru asigurarea condiţiilor de exercitare a votului, pentru prima oară atât de ample, hotărâte şi cu numeroşi participanţi, atât în ţară, cât şi în străinătate, au fost, fără excepţie, o bună propagandă favorabilă primarului Sibiului şi explicit împotriva relei credinte a Guvernului şi a incompetenţei politico-administrative premierului României.
Competiţia electorală între V.V. Ponta şi K.W. Iohannis a avut ca scop, în turul al doilea, câştigarea a 11 procente de către premierul României şi, respectiv, 21 procente de către primarul Sibiului.
„Rezervorul electoral tradiţional” al social-democraţilor s-ar părea că şi-a cam epuizat resursele în primul tur… Trocul la care s-au pretat permanenţii perdanţi ai prezidenţialelor şi mai nou adăugaţii pe listă, „cedându-şi electorii”, de parcă şi-ar fi vândut sclavii, nu a făcut decât să provoace indignarea oamenilor cu demnitate.
Fiecare, parcă siguri de victorie, candidaţii nu au făcut prea mult pentru a-şi aduce mai multe voturi. În cazul lui V.V. Ponta, dimpotrivă, acesta a reuşit să-şi ostilizeze o parte din nehotărâţi.
Dacă în primele ore ale dimineţii, vom fi martorii unei prezenţe mai active la vot, înseamnă că alegătorii hotărâţi pentru schimbare s-au trezit mai devreme?!
După ora 16.00, odată cu primele rezultate ale exit poll-urilor, dacă ecartul dintre candidaţi se va arăta fragil, ceea ce vom vedea, va fi forfota apărătorilor stabilităţii?!
*
* *
Am votat înainte de ora 12.00. Oraşul era animat. Lumea se grăbea. O doamnă este interpelată de o prietenă: „Da’ unde fugi aşa, dragă?”. Vine şi răspunsul: „Să-i umflu un ochi lui Ponta!”. A comis-o. Urechea vigilentă a agentului de poliţie, postat la intrarea în curtea şcolii secţie de votare, a receptat un „act indirect de propagandă electorală”. Agentul îşi foloseşte telefonul de serviciu din dotare pentru a raporta superiorului şi a primi indicaţii. Urmează un „Da, am înteles, cum ordonaţi”, apoi face jumătate la dreapta, pentru ca doamna contravenientă să-i iasă din unghiul vizual.
*
* *
Televiziunile se îngrămădesc să dea ştiri şi imagini despre prezenţa la vot a întâilor demnitari. Ca întotdeauna, pentru a nu se dezminţi, Trăian Băsescu o comite din nou. Comite o deşănţată propagandă propagandă electorală, fără ca vreun agent de poliţie să fie de faţă şi să-l dreseze cu un proces-verbal de constatare…
Candidatul V.V. Ponta, ca de obicei, pentru a nu-şi pierde renumele, se lansează în banalitatea unei declaraţii din care nici el nu a înţeles ce a spus.
Crin Antonescu, cu tardivele-i şi inutilele regrete incrustate pe fizionomie, a refuzat presa. Parcă este înâia oară!
Călin Anton Costache Popescu Tăriceanu a mai pierdut un prilej de a rămâne filozof.
Ce a declarat Ion Ilici Marcel Iliescu nu putem, încă, descifra. Este nevoie de cheia cifrului de la „Vorbeşte Moscova”, ascunsă de Ponta în profunzimile secrete ale arhivelor partidului.
La Sibiu, K.W. Iohannis a declarat corect politic în contextul evenimentului, fără a încerca să pară altfel de cum este.
*
* *
Încep să sosească primele ştiri privind prezenţa la vot în străinătate.
Coloanele sutelor de mii de români din faţa ambasadelor şi consulatelor României, pregătiţi să aştepte patru-cinci ore, după alte ore de călătorie, îmi inspiră titlul articolului „Ziua cea mare a românilor de pretutindeni”.
La Auckland, în Noua Zeelandă, alegerile s-au încheiat. Numărul votanţilor a fost cu 150% mai mare decât în primul tur. Klaus Iohannis a obţinut 309 voturi, iar Ponta 22 din cele 331 exprimate…
K.W.I. este câştigător şi în Coreea de Sud, unde, de asemenea, votul s-a încheiat. Urmează aceleaşi veşti din Thailanda, Malaezia, Singapore, Japonia şi China.
Sunt rezultate simptomatice pentru voinţa electoratului de pretutindeni? Vom vedea în ce măsură, la aflarea rezultatului final. Victoria se adjudecă, oricum, pe seama alegerilor strâns controlate politic, de aici din ţară.
*
* *
O ştire “loc comun”. În ţară, recordul votului pe liste suplimentare este depaşit a doua oară, consecutiv, după săptămâni. Nu i-a venit nimănui ideea să-i cheme pe cei de la Guinness Book pentru omologare.
*
* *
Din Germania, Franţa, Spania, Marea Britanie şi Italia vedem imagini care nu ne fac plăcere, iar ministrul treburilor externe confirmă, calm şi cu o indiferenţă de neimplicat, că vor fi probleme, deşi s-a votat mai mult, până la de trei ori, decât în primul tur. Nu vor fi probleme, dacă votul va fi permis până la ce ultimul alegător din lungile coloane îşi va exercita dreptul. Vom vedea peste câteva ore ce ne va aduce ziua cea mare a românilor de pretutindeni.
*
* *
La televiziunea publică, pe primul canal, Dan Puric vorbeşte despre o cifră de cinci milioane de români plecaţi din ţară şi despre deşertificarea României. Despre generaţia ruptă din catastrofa comunistă, despre generaţia educată să fie amnezică, fără istorie şi despre generaţia consumatorist-capitalistă a frigiderelor burduşite… Despre joaca de-a preşedintele într-o ţară a unui popor cu educaţia ierarhiei voievodale, domneşti, regale…
*
* *
Mai sunt cinci ore până la închiderea urnelor. Televiziunile propagandei de partid continuă să lupte împotriva lui Trăian Băsescu, adică să continue campania electorală . Europarlamentarul Mircea Diaconu este pe baricada de la Antena 3, unde un atotştiutor infatuat, agent acoperit în post, se face a şti, deja, ce vom afla ora „H”.
*
* *
Poliţistul şef al României, generalul cu patru stele, prof. univ.dr. Gabriel Oprea, permite să fim informaţi, în limite rezonabile de transparenţă militarizată, că există o capacitate exemplar mobilizată pentru gestionarea incidentelor electorale. Afară de, zic răuvoitorii, numeroasele situaţii de turism electoral…
*
* *
Agentul acoperit de la Antena 3 revine cu precizarea că exit poll-ul de la ora 21.00 va indica evoluţii interesante ale votului… De unde o primi „băiatul ăsta”, aşa, în timp real, în preţioasele-i urechi, acele şoapte discrete, numai pentru sursele cu grad de răspândac? De la vreun Centru Operativ Integrat de Monitorizare Secretă şi Corecţie a Indisciplinei Electorale, ascuns în vreo reţea a societăţii civile (militarizare)?
*
* *
Cei cu exit poll-ul îşi negociază la sânge preţul pentru informaţiile favorizante, care pun în mişcare ultimele şarje. Cu trei-patru votanţi orientaţi la fiecare secţie se face jumătatea de milion, adică un cinci la sută. E greu de realizat? Da, de unde, ţineţi minte:„I-am ciuruit pe toţi!”.
Până şi adepţii gurului Gregorian Bivolaru au putut face o diferenţă de câteva sute mii, cu mult peste cea necesară în campania din anul…
*
Numărătoarea inversă a început… Suntem curioşi cum se vor redistribui şi pe unde vor mai comenta specialiştii detaşaţi şi acreditaţi pe la diverse posturi şi câţi vor mai rămâne sub aceleaşi pălării.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.