Ziua Culturii Naţionale, celebrată în întreaga lume

Roata culturii româneşti, la New York

La 15 ianuarie sărbătorim aniversarea zilei de naştere a lui Eminescu şi Ziua Naţională a Culturii Române, care a fost stabilită la această dată ca un prinos dăruit personalităţii emblematice a valorilor ţării noastre. E bine ca spiritul sărbătoresc să fie însoţit, aşa cum se vede şi din tradiţiile şi ritualurile universale, adăugând sărbătorii simţul ludic, imaginaţia debordantă, carnavalescul atot-vindecător ce completează atitudinea gravă, oficială cu una popular-jucăuşă, destinsă.

Aceasta a fost motivul pentru care Institutul Cultural Român de la New York a ales un titlu mai puţin uzitat în numirea evenimentelor naţionale, aşezată destul de obositor şi retoric sub tot soiul de formule grave, bombastice, de care s-ar fi delimitat în primul rând Eminescu, cum oricine a citit atent poemul său Epigonii îşi poate da seama.

De la Eminescu, cititorul contemporan învaţă nu doar grandoarea, ci şi smerenia cuvintelor simple şi forţa celor nerostite.

Ion Luca Caragiale

Sub titlul Roata culturii româneşti, care sugerează dinamic, spiritul ludic şi sărbătoresc ce stau la baza culturii şi artelor, în comuniune, Institutul Cultural Român de la New York organizează o serie complexă de evenimente dedicate sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale a României. Evenimentele vor avea loc între 15 şi 17 ianuarie, în Sala Auditorium a ICR NY, la Cenaclul Mihail Eminescu al scriitorilor de origine română, stabiliţi înAmerica, precum şi în câteva biblioteci dinNew York care deţin carte în limba română.

Nicolae Steinhardt

În ziua de 15 ianuarie, la ora 19.00, va avea loc vernisajul expoziţiei de portrete ale celor mai reprezentativi scriitori, pictori, compozitori, sculptori, oameni de teatru, regizori de film, fotografi, istorici, filosofi, esteticieni care au marcat evoluţia şi eflorescenţa culturii naţionale. Expoziţia cuprinde peste 120 de portrete expuse pe 20 de panouri. Foarte multe dintre portretele care nu au putut fi incluse în expoziţie, dat fiind că Institutul Cultural Român nu mai deţine galeria de artă pe care o avea până acum un an, vor fi cuprinse în filmele documentare şi slide-show-urile ce vor însoţi evenimentele dedicate sărbătoririi Zilei Naţionale a Culturii Române la New York. Rostul acestei expoziţii şi al filmelor ce vor fi difuzate este acela de a genera un modest remember pentru vizitatorii expoziţiei. Fiecare portret este însoţit de numele creatorului şi de datele biografiei (anul naşterii, anul dispariţiei) în cazul personalităţilor ce s-au afirmat în secolele trecute, şi al modernilor şi contemporanilor care nu mai sunt în viaţă.

Emil Cioran

Afişul expoziţiei este reprezentat de celebra roată ce marchează parcurile, locurile de destindere, sărbătorile tuturor generaţiilor în România, dar şi de pretutindeni, din lume.

Roata culturii este şi un concept al istoriei, esteticii şi filosofiei culturii care indică mişcarea, ascensiunea şi coborârea/declinul valorilor şi al stilurilor, spiritul ludic şi festiv, ingenuitatea, care definesc actele şi creaţiile culturale.

Eugen Ionescu

Din galeria de portrete ale marilor creatori români, ale căror nume le invocăm într-o ordine aleatorie, nu lipsesc: Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Mateiu Caragiale, Bacovia, Ion Slavici, Emil Botta, Goga, Coşbuc, Ion Pillat Adrian Maniu, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Urmuz, Benjamin Fondane, H. P. Bengescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Magda Isanos, Ileana Mălăncioiu, P. P. Negulescu, Alice Voinescu, Vladimir Streinu, Nicolae Steinhardt, Mihai Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Constantin Brâncuşi, Ion Ţuculescu, Constantin Antonovici, Vlaicu Ionescu, Theodor Pallady, Marcel Iancu, Luchian, Gheorghe Pătraşcu, Tonitza, Steriadi, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Tudor Vianu, George Călinescu, Mihail Dragomirescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Paciurea, Alice Voinescu, Anton Dumitriu, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Ioan Petru Culianu, Victor Ieronim Stoichiţă, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia Patapievici, Mircea Cărtărescu, Marin Preda, Paul Goma, Nicolae Manolescu, Andrei Mureşanu, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Paul Constantinescu, Anatol Vieru, Mansi Barberis, Dan Dediu, Cornel Ţăranu, Ştefan Niculescu, Gellu Naum, Norman Manea, Andrei Codrescu, Mircea Dinescu, Nina Cassian, Petru Popescu, Doina Uricariu, Theodor Damian, Aurora Cornu, M.N. Rusu, Grigore Culian, Mirela Roznoveanu, Alexandra Conte, Saviana Stănescu, Bogdan Suceavă, Sasha Meret, Ioan I. Steriade, Ş. Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, ş.a., pentru a cita doar câteva dintre numele creatorilor ale căror portrete vor figura în expoziţia de la ICR New York.

Tristan Tzara

Trebuie spus că Institutul Cultural Român din New York a avut o idee ingenioasă de a-i prezenta pe cei mai importanţi pictori români clasici, moderni şi contemporani prin chiar autoportretele acestora. Astfel, expoziţia de laNew Yorkse umple de culoare şi datorită autoportretelor marilor artişti: Grigorescu, Luchian, Andreescu, Pallady, Iser, Victor Brauner, Corneliu Baba. Aceste imagini reproduc chiar frumoasele pânze, în care artiştii şi-au pictat propriul chip, fiecare cu individualitatea stilului său.

Angela Gheorghiu

Pe coridorul şi în Sala Auditorium ale ICR din New York, în care au fost aşezate panourile acestei sugestive galerii de portrete, a fost organizată şi o expoziţie de cărţi şi manuscrise ale unor scriitori români nemuritori.

În această galerie de portrete sunt prezente fotografiile unei mari artiste expresioniste americane Hedda Sterne, născută la Bucureşti, Saul Steinberg, celebru pentru desenele sale care au dat chipul de neconfundat al unei reviste nelipsite din casele americane ale iubitorilor de cultură, The New Yorker. În galeria de portrete o putem vedea şi pe Ileana Sonnabend, o iubitoare a artei vizuale moderne americane şi europene, o colecţionară căreia marele muzeu MoMA i-a dedicat o amplă expoziţie retrospectivă, reunind artişti pe care Ileana Sonnabend i-a colecţionat încă de la începutul carierei acestora, cu o intuiţie a valorii lor strălucitoare.

Amza Pellea

Pe panourile dedicate scriitorilor români, care au trăit sau trăiesc şi acum în America, putem vedea portretul lui Ion Petru Culian, cel care ar fi trebuit să continue la catedra Mircea Eliade direcţiile deschise de creatorul Istoriei religiilor recunoscut în toată lumea, Mircea Eliade.

De pe un alt panou ne privesc chipurile marilor arhitecţi români: Ion Mincu, G.M. Cantacuzino, Henriette Delavrancea-Gibory, Ion D. Berindei, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Octav Doicescu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, Dorin Ştefan, Vlad Arsene, Livio Dimitriu, Mihai Radu, Dan Hanganu, Şerban Sturdza, Radu Teacă.

Ana Blandiana

Personalităţile au fost alese din secolele XIX – XX – XXI, incluzând marii clasici, avangardiştii, modernii şi post-modernii.

În ziua de 15 ianuarie va mai fi vernisată şi expoziţia de carte de la ICR NY – intitulată Literatura română de la marii clasici la avangardă – care a selectat din biblioteca institutului mari scriitori români, clasici, moderni şi contemporani, şi câteva din volumele lor care au marcat definitiv istoria şi valorile literaturii române. Expoziţia mai conţine, pe lângă volumele scriitorilor, şi câteva copii după manuscrisele lor.

Andrei Şerban

Cu titlu de exemplu, menţionăm următoarele volume şi albume: Eminescu, Poezii (ediţia Perpessicius, Editura Academiei, 1964, cu ilustraţii de Ligia Macovei); Ion Barbu, Poezii (ediţia Romulus Vulpescu, Editura Albatros, 1970, cu portrete şi caricaturi ale poetului datorate unor renumiţi pictori şi graficieni – Silvan, Marcel Iancu, Ştefan Dimitrescu, Cik Damadian ş.a.); Mateiu Caragiale, Opere (ediţia Barbu Cioculescu, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994); N. Iorga, Istoria românilor (vol. I, Partea 1, editat de V. Chirica, V. Mihăilescu-Bîrliba şi I. Ioniţă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988); Dimitrie Paciurea (monografie de Ion Frunzetti, Editura Meridiane, 1971, cu ilustraţii); Luchian (ediţie de Mircea Popescu, Editura Meridiane, 1964, cu reproduceri color după opera marelui artist); Corneliu Baba (album apărut, în 1997, la Editura Fundaţiei Culturale Române).

Constantin Brâncuşi

Slide-show-rile şi filmele documentare vor prezenta, pe toată durata evenimentelor, instituţii culturale, peisaje cu semnificaţie culturală, monumente şi arhitectură de patrimoniu din România.

În ziua de 17 ianuarie, directorul ICR New York, dr. Doina Uricariu, va susţine conferinţa Eminescu: Scrisoarea continuă, în cadrul unui amplu simpozion ce va dura toată ziua, condus de scriitorul profesor dr. Theodor Damian, şi organizat împreună cu Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România Filiala USA, Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York şi Societatea Română Creştină Dorul, New York.

Victor Brauner

La acest simpozion vor fi susţinute mai multe comunicări, după cum urmează: Ştefan Stoenescu (Profesor, scriitor, traducător, Ithaca, New York): Câteva observaţii privitoare la diapazonul retoric al liricii eminesciene, M. N. Rusu (Critic şi istoric literar, New York, redactor-şef al revistei Lumină Lină): Eminescu contra Eminescu, Theodor Damian (Scriitor, profesor, Preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York): Religie şi credincioşie la Eminescu: un dialog cu Răzvan Codrescu, Valentina Ciaprazi (Profesor de limbă şi literatură franceză, La Guardia Commnity College, New York): Eminescu între simbolism şi romantism, Napoleon Săvescu (Medic, Preşedintele Asociaţiei Dacia Revival International, New York, directorul revistei Dacia Magazin): Chipul Dacilor în opera lui Eminescu, Mircea Săndulescu (Scriitor): Ce se câştigă când se pierde ceva?, Doru Tsaganea (Profesor de matematică la Metropolitan College of New York): Războiul de la 1877 în publicistica eminesciană, William Flaviu Riţiu (Profesor de statistică la John Jay College, New York): Implicaţia politică a lui Eminescu.

Corneliu Baba

În plus, actorul Cristian Balint va susţine un recital din poezia lui Mihai Eminescu.

Comunicările au fost aşezate sub titlul metaforic Eminescu, Scrisoarea a VI-a. Toată lumea ştie că Eminescu nu a scris decât cinci „scrisori”. Dar, în acelaşi timp, cunoscătorii operei eminesciene (poezie, proză, teatru, publicistică) ştiu că temele majore din cele cinci Scrisori sunt paradigmele întregii creaţii. Ele revin ca o Scrisoare continuă în marile poeme filosofice, în poezia de dragoste în proza romantică şi metafizică şi în publicistică, profund implicată în toate dezbaterile estetice, sociale, naţionale, civice şi politice.

George Enescu

Proiectul şi evenimentele dedicate sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale a României au urmărit o reprezentare a tuturor artelor precum şi rememorarea câtorva repere axiologice ce definesc valorile culturale româneşti.

În acelaşi timp, ICR NY a dorit să marcheze ziua de naştere a lui Mihai Eminescu şi să participe la simpozionul anual care este dedicat acestui eveniment, în comunitatea românească de la New York.

În cadrul evenimentelor, desfăşurate de-a lungul celor două zile, vor fi ascultate compoziţii româneşti inspirate de opera eminesciană, mai puţin cunoscute.

Ciprian Porumbescu

Ideea care stă la baza expoziţiei şi recitalului de poezie, a simpozionului şi audiţiilor muzicale ce vor avea loc la Institutul Cultural Român din New York şi la Cenaclul Mihai Eminescu condus de scriitorul, profesorul şi părintele Theodor Damian, este aceea de a elimina pe cât posibil tendinţele mai vechi şi mai noi de a transforma valorile româneşti într-un spectacol al receptării romanţioase, retorice, naţionaliste şi de simplă repetare a unor clişee.

Petre Ţuţea

Institutul Cultural Român din New York a încercat să pună în evidenţă, şi cu acest prilej, ultimele cercetări din domeniul eminescologiei precum şi o aducere la zi a galeriei de portrete de creatori prin includerea unor nume de rezonanţă aparţinând generaţiilor mai tinere şi post-modernismului românesc.

Herta Muller

În cadrul acestui proiect amplu a fost inclusă ca un corolar sugestiv prezentarea ecourilor eminesciene în arta plastică, multe dintre ele incluse în volumul publicat de Editura Meridiane, cu timp în urmă, în cartea-album intitulată de autorul ei, Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică.

Cristian Mungiu

Publicul invitat în zilele de 15 şi 17 ianuarie la sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale va putea vedea în premieră, sau revedea, lucrările Ligiei Macovei, care au ilustrat o carte superbă publicată în 1964. Sau lucrarea realizată de Oscar Han inspirată de poemul Luceafărul, ori Himerele sculptate de Dumitru Paciurea, sau pictura lui Gheorghe Petraşcu intitulată Nocturnă, inspirată de Scrisoarea a V-a, ilustraţiile lui Brăduţ Covaliu la Luceafărul, creaţiile lui Marcel Chirnoagă inspirate de Strigoii lui Eminescu, o lucrare a lui Jean. Al. Steriadi, inspirată de poezia Pe aceeaşi ulicioară, o altă lucrare semnată de Alexandru Ciucurencu, inspirată de Făt-Frumos din Tei, desene ale lui Sabin Bălaşa şi picturi inspirate de Luceafărul, o lucrare a lui Cornel Negrea intitulată Apoteoza lui Eminescu, lucrări create de Camil Ressu inspirate de poemele Strigoii, Luceafărul, Lasă-ţi lumea, creaţii ale lui Ary Murnu inspirate de poemele Singurătate şi Călin, file de poveste, sau Lasă-ţi lumea…, o creaţie a lui Ştefan Luchian, intitulată În amintirea unui vis frumos din valurile vremii.

Theodor Pallady

Nu vor lipsi, fireşte, lucrările de sculptură inspirate de Eminescu sau dedicate unor monumente realizate de: Gheorghe Iliescu-Călineşti, Ion Mateescu, Ion Schmidt-Faur, Oscar Han, Gheorghe Anghel, Ion Lucian Murnu, Cornel Medrea, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Vasile Gorduz.

Nou şi vechi, tema evenimentului de la Londra

Grigore Leşe, invitat la evenimentul de la Londra

În acest an, ICR Londra sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale printr-un eveniment care subliniază actualitatea tradiţiilor populare româneşti – încă vii, în ciuda avansului inexorabil al vieţii moderne -, care se bucură de un interes şi o popularitate din ce în ce mai mari în străinătate.

Invitatul special este Grigore Leşe, unul dintre marii culegători şi interpreţi de folclor, prezent la Londra pentru a împărtăşi britanicilor şi românilor, prin cântece străvechi, una dintre sursele definitorii ale identităţii româneşti, dar şi pentru a confirma, ca de atâtea ori în toate colţurile lumii, relevanţa actuală a cântului autentic.

Celebrul rapsod şi folclorist le va reaminti încă o dată ascultătorilor săi de ce supravieţuirea culturii tradiţionale, ca mod de situare în lume, este importantă şi de ce cântecul e mai mult decât divertisment: “Ce este cântatul? … Cântatul este o necesitate. Omul dacă nu ar cânta, ar muri. Este un har, este un dat transcendental, este un noroc de la Dumnezeu”.

Pe lângă componenta muzicală, evenimentul de celebrare a Zilei Culturii Naţionale, care relansează programul ICR Londra în anul 2015, este dedicat în egală măsură superbelor ii româneşti, obiecte pline de semnificaţii, create cu o mare măiestrie tehnică şi artistică, ce nu au încetat să inspire artişti şi designeri vestimentari din întreaga lume. Expoziţia, intitulată Măiastra – Povestea nespusă a iei şi realizată de Galeria Galateca din Bucureşti în colaborare cu Institutul Cultural Român şi Muzeul Horniman din Londra, aduce în centrul atenţiei ia ca simbol identitar, dar şi ca obiect de artă, prezentând vizitatorilor o selecţie de ii de patrimoniu sub forma unei instalaţii de artă, acestea fiind însoţite de faimoasele fotografii de arhivă ale Reginei Maria în port popular românesc şi de o serie de fotografii din perioada interbelică provenite din colecţia britanicei Beryl de Zoete. Li se adaugă o selecţie de creaţii contemporane influenţate de motivele şi semnele cusăturilor tradiţionale, purtând semnăturile designerilor din spatele brandurilor Ziurel, Unaca Luna, The Craft Lab, Lana, RONATIV, Mândra Chic, FurgaMurga ş.a.

Expoziţia, care a fost deschisă iniţial la Bucureşti în august 2013, de către Galeria Galateca împreună cu Asociaţia La Blouse Roumaine, a mai fost itinerată, în 2014, la Berna, cu sprijinul ICR Berlin, fiind inclusă ulterior în Zilele Culturii Române la Dublin, organizate de ICR Londra şi Ambasada României în capitala irlandeză în luna octombrie a anului trecut. La Londra, ea va putea fi vizitată până în data de 16 februarie 2015, urmând ca unele dintre exponate să devină, la finele lunii februarie, parte integrantă a unei alte expoziţii, pregătită de ICR Londra în cadrul London Fashion Week, conţinând creaţii vestimentare contemporane inspirate de bluza tradiţională românească.

Ziua Culturii Române la Palais Schönborn din Viena

Violonista Sorana Gâtlan la Zilele Culturii Române la Viena

Ambasada României la Viena şi Institutul Cultural Român de la Viena organizează în data de 15 ianuarie, de la ora 19.00, un concert susţinut de Vienna Classic Duo. Evenimentul se desfăşoară la Palais Schönborn, care găzduieşte Museum of Young Art Vienna, şi marchează, totodată, finisajul expoziţiei Add to Address Book a artistei Mirela Trăistaru.

Vienna Classic Duo este format din Sorana Gâtlan (vioară) şi Petra Pogády (pian), iar repertoriul concertului va cuprinde lucrări din muzica clasică semnate de Wolfgang Amadeus Mozart, Frédéric Chopin şi Vittorio Monti alături de dansurile populare româneşti compuse de Béla Bartók.

Sorana Gâtlan s-a născut în 1985 şi a absolvit Liceul de Muzică George Enescu şi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Ulterior se stabileşte în Austria, iar în 2011 termină studiile de master la prestigioasa Universitate de Muzică din Viena. Activitatea sa artistică a implicat numeroase proiecte solistice, dar şi de muzică de cameră în diferite ansambluri. A cântat pe scene importante în Austria, Ungaria, Polonia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Suedia şi Japonia. În 2006 a devenit membră a Fundaţiei Internaţionale Yehudi Menuhin, iar în 2007 a obţinut o importantă bursă de la Fürst Dietrichstein’sche Stiftung.

Petra Pogady a început studiul pianului la vârsta de 5 ani câştigând de mai multe ori premiul I la concursul de muzică Prima La Musica din Austria. A absolvit studiile muzicale ale Universităţii de Muzică Anton Bruckner de la Linz, ale Universităţii de Muzică de la Viena şi ale Conservatoire National Superieur de Musique et de Danse de la Paris.

De asemenea, a participat la numeroase festivaluri, printre care amintim Tel Hai Piano Festival – Israel şi International Keyboard Festival – New York. Din 2013 este cofondator şi lector în cadrul International Music Festival & Masterclass de la Marianka, Slovacia.

Add to Address Book a fost iniţiat de Mirela Trăistaru în urmă cu şapte ani, cerând prietenilor ei artişti să îi doneze lucrări cu dimensiunile de 100×100 cm şi acordul de a interveni plastic peste acestea, cu intenţia de a realiza o singură operă: povestea ei spusă peste poveştile lor. Proiectul reuneşte în prezent lucrări a 89 de artişti contemporani – pictori, sculptori, graficieni, poeţi, fotografi, artişti conceptuali, artişti naivi – din 16 ţări. Este un proiect viu care se reinventează de fiecare dată şi va fi expus anul acesta la Cluj-Napoca, Capitală Europeană a Tineretului 2015.

Prelegeri despre cultura română la Museu Nacional de Machado de Castro şi la Universitatea Coimbra

Ceramista Cristina Bolborea expune la Museu Nacional do Azulejo din Coimbra

Între 8 şi 25 ianuarie 2015, sub semnul Zilei Culturii Române, ICR Lisabona va organiza în oraşul Coimbra o serie de evenimente în colaborare cu două dintre instituţiile culturale de referinţă ale oraşului: Muzeul Naţional Machado de Castro şi Teatro da Cerca de São Bernardo.

După succesul de public şi de presă repurtat la Museu Nacional do Azulejo din Lisabona, unde s-a bucurat de aproximativ 70.000 de vizitatori, expoziţia de ceramică Lugares onde estarei/Locuri unde voi fi a artistei Cristina Bolborea va fi itinerată la Coimbra.

Vernisajul are loc în data de 15 ianuarie, ora 18.30, la Museu Nacional de Machado de Castro, fiind însoţit de o prelegere despre cultura română, susţinută de Daniel Nicolescu, director ICR Lisabona, precum şi de o vizită ghidată, realizată de Alexandre Pais, curatorul acestei expoziţii la Museu Nacional do Azulejo. Până în data de 26 aprilie, la celebrul muzeu de sculptură din Coimbra, vor putea fi vizitate piese din ceramică, sticlă şi metal, grupate în cicluri cu nume enigmatice (Ochiul furtunii, Covoarele maeştrilor, Ace de chiparos, Mă numesc turcoaz sau Bijuterii din cutia neagră). Prezenta expunere a fost regândită, după simulări succesive, realizate de artistă şi de specialiştii muzeului, în acord cu geometria şi spiritul noii locaţii.

În aceeaşi zi, la Teatro da Cerca de São Bernardo, va avea loc una dintre reprezentaţiile piesei Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre de Matei Vişniec, în interpretarea actorilor companiei portugheze de teatru Escola da Noite.

Spectacolul va fi prezentat publicului portughez în perioada 8 – 25 ianuarie 2015, de joi până sâmbătă, la ora 21.30, şi duminica, la ora 16.00.

În plus, tot la Teatro da Cerca de São Bernardo din Coimbra, se va desfăşura un mini-ciclu de film românesc, în cadrul căruia vor fi prezentate 3 filme: Videogramele unei revoluţii de Harun Farocki şi Andrei Ujică (marţi, 6 ianuarie 2015, 21.30); After the revolution de Laurenţiu Calciu (marţi, 13 ianuarie 2015, 21.30) şi Francesca de Bobby Păunescu (marţi, 20 ianuarie 2015, 21.30).

Toate sesiunile vor avea intrarea liberă.

Wild Carpathia la Stockholm

Secvenţă din filmul Wild Carpathia

Institutul Cultural Român de la Stockholm celebrează Ziua Culturii Naţionale la sediul său, începând cu ora 18.00, printr-un program care va cuprinde proiecţia celor trei episoade ale documentarului Wild Carpathia, o mini-expoziţie de carte, precum şi scurte prezentări despre România.

Filmul Wild Carpathia, realizat de către asociaţia britanică European Nature Trust, în parteneriat cu Travel Channel şi cu Autoritatea Naţională pentru Turism, prezintă partea “sălbatică” a României, în special pădurile din Munţii Carpaţi, considerate unul din ultimele teritorii nedomesticite din Europa. Documentarul combină aspecte din istoria Transilvaniei, de la daci la perioada medievală, cu imagini din România de astăzi. La finalul fiecărui episod, publicul va putea afla mai multe informaţii despre activitatea institutului, precum şi informaţii turistice despre România.

Gergely Tamás, reprezentând Biblioteca Internaţională din Stockholm, va vorbi despre fondul de carte românească din colecţia bibliotecii, care numără peste 2.000 de volume de literatură, literatură de specialitate, cărţi audio şi filme româneşti. Publicul va putea consulta de asemenea volume româneşti traduse în limba suedeză, care fac parte din fondul Bibliotecii Municipale dinStockholm.

Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă de către Parlamentul României ca Zi a Culturii Naţionale în anul 2010 şi reprezintă data naşterii poetului Mihai Eminescu.

Concert extraordinar de muzică românească la Varşovia

Flautistul Ştefan Diaconu evoluează în Concertul extraordinar de la Varşovia

Institutul Cultural Român de la Varşovia sărbătoreşte Ziua Culturii Române prin organizarea unei suite de evenimente în Polonia.

Primul dintre ele va fi un Concert Extraordinar de Muzică Contemporană Românească, în data de 9 ianuarie. Orchestra Filarmonicii din Gorzów Wielkopolskich, avându-l ca solist pe flautistul Ştefan Diaconu, iar la pupitrul dirijoral pe maestrul Cristian Florea, propune un program în care se regăsesc lucrări de George Enescu, Cristian Florea şi Ion Dumitrescu.

Un alt eveniment, organizat de această dată în capitala Poloniei, va fi o Expoziţie de fotografie în aer liber, cu imagini-simbol pentru cultura română: ceramica de Horezu, aflată pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO. Expoziţia este realizată de ICR Varşovia împreună cu Ambasada României, fotografiile aparţinând Institutului Naţional al Patrimoniului şi Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti (credit foto Marius Caraman). Evenimentul beneficiază de susţinerea financiară a Societăţii Pesa dinBydgoszcz.

Tot la Varşovia, în data de 17 ianuarie, va veni rândul copiilor să se bucure de sărbătoarea Culturii Române. Lor le va fi dedicat un eveniment cu poveşti româneşti, interpretate de actori profesionişti în limba română.

Seara literară Mihai Eminescu la Veneţia

Joi, 15 ianuarie 2015, la ora 17.30, în sala Marian Papahagi a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale şi a împlinirii a 165 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu (1850-1889) va avea loc o seară literară la care vor participa studenţii cursului de limbă, literatură şi cultură română de la Universitatea Ca’ Foscari.

Programul cuprinde trei momente principale: seara se va deschide cu proiecţia unui fragment din primul documentar despre viaţa poetului, realizat în anul 1914; va continua cu momentul Oraşele lui Mihai Eminescu, concepută de studenţii universitari care vor prezenta prin imagini noi şi de epocă locurile din oraşele Botoşani, Iaşi şi Bucureşti care păstrează amintirea poetului; seara se va încheia cu un recital de poezie alternat cu fragmente clasice interpretate la vioară.

Traducerea textelor cuprinse în documentar a fost realizată de Adriana Runcan, secţiunea Oraşele lui Mihai Eminescu este rodul colaborării dintre: Nicoleta Cheptea, Raluca Leach, Consuela Verdes, Enrico Cazzato şi Leonardo Bressanin, iar poeziile vor fi recitate de Giulia Visentin, Olga Patras şi Roxana Roman, cu acompaniament la vioară de Tatiana Gavriliţă.

Zece poeţi români din Republica Moldova, traduşi în neerlandeză

Institutul Cultural Român din Bruxelles celebrează Ziua Culturii Naţionale prin lansarea în Belgia şi Olanda a antologiei de lirică românească din Republica Moldova, Een bloem van bloed met besneeuwde blaadjes (Floare de sânge cu petale ninse), în traducerea lui Jan H. Mysjkin şi Jan Willem Bos. Lansarea oficială va avea loc joi, 15 ianuarie 2015, la Poëziecentrum dinGent, în prezenţa poetului Nicolae Spătaru şi a celor doi antologatori. Volumul va fi ulterior prezentat la Bruxelles, în 16 ianuarie, şi la Haga, în 17 ianuarie, cu sprijinul ambasadelor României şi Republicii Moldova.

În traducerile inspirate ale lui Jan Willem Bos şi Jan H. Mysjkin sunt prezentaţi zece poeţi contemporani: Grigore Chiper, Teo Chiriac, Dumitru Crudu, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneţ, Diana Iepure, Aura Maru, Irina Nechit, Nicolae Spătaru şi Arcadie Suceveanu.

Cei doi traducători şi poetul Nicolae Spătaru vor citi poeme în română şi neerlandeză.

Absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii de Stat din Cernăuţi, Nicolae Spătaru (n. 1961) este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat zece volume de versuri pentru copii şi adulţi.

Antologia dedicată poeziei din Republica Moldova constituie o premieră în spaţiul literar neerlandofon şi continuă seria de volume de poezie românească publicate de Poëziecentrum cu concursul ICR Bruxelles.

Mihai Eminescu… Şi timpul creşte-n urma mea!, la Chişinău

Seria evenimentelor va fi deschisă cu expoziţia Mihai Eminescu… Şi timpul creşte-n urma mea!, organizată în colaborare cu Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Vernisajul expoziţiei a avut loc pe data de 14 ianuarie, ora 13.00, la Galeria MoldoFacciata a bibliotecii.

Ziua de 15 ianuarie a.c. va debuta la ora 10.00, cu o depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu, situat pe Aleea Clasicilor din parcul Grădina Publică; momentul va fi urmat de spectacolul literar-artistic Vânturile valurile…, organizat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. În cadrul manifestărilor, tineri actori şi artişti de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, îmbrăcaţi în costume de epocă, concepute de artistul plastic Iurie Matei, ne vor introduce în atmosfera romantică a sec. XIX. Defilarea actorilor este organizată cu sprijinul Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, al Teatrului Naţional de Operă şi Balet Maria Bieşu din Republica Moldova şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova.

În aceeaşi ambianţă de secol XIX, începând cu ora 11.00, la Rondul din spatele statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, va fi vernisată şi expoziţia Mihai Eminescu… În mine bate inima lumii!, organizată în parteneriat cu Primăria Municipiului Chişinău. Pe întreg parcursul manifestărilor, în spiritul tradiţiei junimiste şi a reuniunilor de la Bolta Rece din Iaşi, Vinăria Purcari şi Cafeneaua Poesis de la Casa Scriitorilor din Chişinău vor oferi publicului plăcinte şi câte un pahar de vin fiert cu piper şi scorţişoară.

Pe data de 16 ianuarie la ora 18.00, pe scena Teatrului Alexei Mateevici din Chişinău va fi prezentat spectacolul poetic cu inserturi muzicale Dor de Eminescu, regizat de cunoscutul actor Nicolae Jelescu, la pian – maestro Ion Dascăl.

Seria evenimentelor destinate celebrării Zilei Culturii Naţionale se va încheia cu premiera absolută a lucrării simfonice Monastirea Argeşului de Vlad Burlea. Evenimentul va avea loc la Sala cu Orgă pe data de 18 ianuarie, la ora 15.00.

Monastirea Argeşului este o compoziţie monumentală care pune în valoare una dintre cele mai frumoase legende româneşti, cea a Meşterului Manole şi una dintre cele mai importante teme ale folclorului românesc autentic: lupta între edificare şi distrugere, cotidian şi etern.

Concertul va fi susţinut de Orchestra Naţională de Cameră, condusă de maestrul Vladimir Andrieş şi Corul Naţional de Cameră, coordonat de Ilona Stepan.

ICR Budapesta marchează 150 ani de la înfiinţarea revistei Familia din Oradea

Joi, 15 ianuarie 2015, de la ora 18.00, sub egida Zilei Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român Budapesta organizează la sediul său un eveniment literar dedicat aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea revistei de cultură Familia, concepută ca un spaţiu de manifestare a conştiinţei şi creativităţii naţionale în plan beletristic, destinat afirmării culturale a românilor.

Ioan Moldovan, director, şi Traian Ştef, redactor-şef al revistei Familia, vor susţine prelegeri legate de apariţia şi activitatea publicaţiei. Şi-au anunţat prezenţa la acest eveniment filologi, studenţi ai Catedrei de limbă română de la Universitatea ELTE din Budapesta şi traducători.

Revista Familia a fost înfiinţată în 1865 de Iosif Vulcan, scriitor român, publicist, animator cultural şi membru al Academiei Române, având drept program răspândirea culturii române în Transilvania şi cultivarea limbii şi a conştiinţei naţionale, devenind în a doua jumătate a secolului al XIX-lea cea mai însemnată revistă românească din Imperiul Austro-Ungar, o emblemă a identităţii culturale naţionale. Aici avea să debuteze în 1866 poetul naţional Mihai Eminescu, omagiat de asemenea la această dată. Autorul transformării numelui său din Eminovici în Eminescu a fost însuşi Iosif Vulcan, cel care şi-a dedicat întreaga viaţă editării revistei.

De-a lungul timpului, în paginile revistei au fost publicaţi clasici ai literaturii române precum: George Coşbuc, care avea să debuteze în 1884 sub pseudonim, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron şi Nicolae Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Şt. O. Iosif, Emil Isac.

Din 1965 revista a fost condusă de Alexandru Andriţoiu, iar din 1990 de Ioan Moldovan, aici fiind publicaţi până în prezent importanţi autori contemporani precum: Ovidiu Cotruş, Radu Enescu, Nicolae Balotă, Gheorghe Grigurcu, Dumitru Chirilă. Au susţinut rubrici permanente: Ştefan Aug. Doinaş, Ana Blandiana, Mircea Zaciu, Norman Manea şi alţii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.