×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 28 august
Senin20°C / 6°C, Senin
Luni, 29 august 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Marţi, 30 august 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Miercuri, 31 august 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 28 august
Senin18°C / 1°C, Senin
Luni, 29 august 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Marţi, 30 august 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 31 august 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 28 august
Senin21°C / 5°C, Senin
Luni, 29 august 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 30 august 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Miercuri, 31 august 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 28 august
Senin17°C / 6°C, Senin
Luni, 29 august 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Marţi, 30 august 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Miercuri, 31 august 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 28 august
Senin19°C / 4°C, Senin
Luni, 29 august 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Marţi, 30 august 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Miercuri, 31 august 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 28 august
Senin19°C / 6°C, Senin
Luni, 29 august 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Marţi, 30 august 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Miercuri, 31 august 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 28 august
Senin20°C / 3°C, Senin
Luni, 29 august 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 30 august 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 31 august 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 28 august
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 29 august 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 30 august 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Miercuri, 31 august 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 28 august 2016, 17:00
EUR (€)
+0.0039 ↗
4.4654 RON
USD ($)
-0.0016 ↘
4.0203 RON
• • •
Cu Eminescu deschidem toate porţile spiritului
Ziua culturii române în concertul culturilor europene
Mihai Eminescu, poetul de geniu
Mihai Eminescu, poetul de geniu

Înaintaşii noştri au reuşit cu brio să alinieze cultura naţională culturii universale. De Ziua Culturii Naţionale, de Ziua lui Eminescu, mi se pare normal să cântărim trecutul, să evaluăm prezentul şi să scrutăm viitorul culturii româneşti. Acest lucru, de fapt, ar trebui să nu se reducă la o zi pe an, ci să fie o preocupare permanentă.

De Eminescu ne apropiem de fiecare dată cu o emoţie neobişnuită, el fiind mai mult decât un poet de geniu.

Constantin Brâncuşi

Mari cărturari din panteonul spiritualităţii noastre au încercat să-i defineasă trăsăturile esenţiale. “Rege al cunoaşterii omeneşti”, afirma Titu Maiorescu. “Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, ci de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, e vorba de tot, de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă peste tot”, scria Constantin Noica. Iar Tudor Vianu aprecia: “Eminescu n-a trebuit să lupte cu limba, i-a fost de ajuns să se aşeze în curentul limbii şi să-şi înalţe pânzele în direcţia în care sufla duhul ei”. Să nu uităm nici ce scria George Călinescu despre marele poet: ”Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate şi câte o stea va veşteji pe cer, în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Eugen Ionescu

Aşa cum afimă Lucian Boia într-un volum recent apărut, intitulat Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit: ”Şi totuşi, Eminescu nu e doar un mit. A existat, există încă şi un Eminescu adevărat, care abia se întrevede, acoperit de imensa construcţie mitologică al cărei prizonier a devenit. Avem în cazul lui un extraordinar exemplu al modului cum se construieşte şi se amplifică un mit, pur şi simplu pentru că este nevoie de el. A fost nevoie de Eminescu, de Eminescu cel mitificat, într-o cultură mică, dornică de afirmare şi de recunoaştere, dar încă nesigură pe mijloacele ei. Astăzi, mitul acesta e pe cale de a se disloca. Pentru unii nevoia de Eminescu e mai mare ca oricând (dacă nu vrem să ne pierdem identitatea într-o lume globalizată şi uniformizatoare), pentru alţii (care îi consideră poezia desuetă şi nerecomandabilă), nu mai e nevoie câtuşi de puţin”. Unii au uitat că înainte de a fi un mit, Eminescu a fost un remarcabil poet, autentic în jurul căruia s-a adunat întreaga mitologie.

Nicolae Bălcescu

Să ne aducem aminte de Eminescu, cel mai ales dintre toţi scriitorii acestui neam. Eminescu avea acea muzică inconfundabilă a versurilor pe care toţi o iubim.

Cultura nu poate învinge întotdeauna răul, nu elimină sărăcia, ea dovedindu-se de multe ori neputincioasă în faţa inegalităţilor care bântuie lumea de azi, dar poate ajuta spiritul să-i facă faţă şi să cultive în el ideea că poate să judece lucid locul şi rostul lui pe pământ.

Mircea Eliade

Ar trebui să-i celebrăm şi pe Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Mateiu Caragiale, Ion Slavici, Octavian Goga, George Coşbuc, Ion Pillat, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Urmuz, Benjamin Fondane, Hortensia Papadat Bengescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Gheorghe Călinescu, dar şi pe Nichita Stănescu, Magda Isac, Ana Blandiana, Alice Voinescu, Nicolae Steinhardt, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Petre Ţuţea, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Ștefan Augustin Doinaş, Adrian Păunescu, Herta Müller, laureată a Premiului Nobel, şi pe alţi mulţi dintre scriitorii noştri contemporani.

Nicolae Steinhardt

Dar şi pe … Constantin Brâncuşi, Ion Ţuculescu, Theodor Pallady, Luchian, Gheorghe Petraşcu, Tonitza, Steriadi, Corneliu Baba, Andreescu, Iser, Victor Brauner, Mircea Vulcănescu, Marcel Iancu, Paciurea, Paul Neagu...

Să nu uităm nici de marii noştri muzicieni Ciprian Porumbescu, Grigoraş Dinicu, George Enescu, Paul Constantinescu, Anatol Vieru, Ştefan Niculescu, Dan Dediu, Angela Gheorghiu, Leontina Văduva, Ruxandra Donose, Viorica Cortez, Dan Grigore, Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Ileana Cotrubaş, Cella Delavrancea, Alexandru Tomescu, Vasile Şirli, Gheorghe Zamfir... Să nu uităm nici de cei care au făcut cunoscută în lume şcoala noastră de balet: Magdalena Popa, Alina Cojocaru, Gigi Căciuleanu, Marinel Ştefănescu… pentru a cita doar câţiva dintre creatorii ale căror portrete vor figura pentru totdeauna în inimile noastre.

Nichita Stănescu

Ştefan Luchian, Autoportret

Să ne amintim şi de chipurile marilor arhitecţi români: Ion Mincu, G.M. Cantacuzino, Henriette Delavrancea-Gibory, Grigore Cerchez, Octav Doicescu, Horia Creangă, Dorin Ştefan, Livio Dumitriu, Dan Hanganu, Şerban Sturdza…

Şi nu în ultimul rând, un gând pentru dragii noştri actori şi regizori, Amza Pellea, Radu Beligan, Gheorghe Dinică, Ion Caramitru, Mircea Albulescu,Olga Tudorache, Mircea Diaconu, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Ştefan Iordache, George Constantin, Mihai Constantin, Gheorge Cozorici, Valeria Seciu, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Ion Cojar, George Mihăiţă, Alexandru Darie, Marius Manole, Cristian Mungiu, Andrei Şerban, George Banu, Alexandru Dabija, Silviu Purcărete, Felix Alexa, Marcel Iureş, Lucian Giurchescu…

Tristan Tzara

Olga Tudorache

Sun atât de mulţi şi atât de importanţi! Iertare pentru cei pe care, din grabă, am uitat să-i amintesc. Oameni care au făcut să strălucească cultura română pe întreg mapamondul.

De la Eminescu cititorul contemporan a învăţat nu doar grandoarea, ci şi smerenia cuvintelor simple şi forţa celor nerostite.

Radu Beligan

Ne risipim din ce în ce mai mult geniile.

Avem nevoie de Eminescu, acest poet planetar, aşa cum avem nevoie de cultură. Când neuronii de cultură mor sau sunt ucişi, capul de pe umeri devine o mască desfigurată sau un pumn care loveşte. Când se ard cu sălbăticie biblioteci, când s-au distrus cu sălbăticie monumente, mâinile care au stivuit cunoaşterea pe atâtea ruguri ale demenţei, delaţiunii, dictaturilor, trădătorilor nu erau mâini de oameni, ci unelte ale pierzaniei condiţiei umane. Cultura este cea care întotdeauna a hrănit sufletele. De aceea cred că în primul rând cultura este cea care trebuie ajutată, sprijinită, recunoscută de guvernanţii noştri ca fiind singura şansă de a intra în rândul naţiunilor evoluate. Avem gigantice personalităţi culturale cu care ne putem mândri. Pentru ei cultura era nu numai în cărţi, ci şi în aerul pe care îl respirau.

Ştefan Iordache

Gheorghe Dinică

Măcar de Ziua Naţională a Culturii şi de Ziua lui Eminescu să ne propunem să renunţăm la amputarea culturii, din teamă de a nu deveni din săracii Europei şi săracii ei cu duhul.

Să deschidem o fereastă mare, largă şi cu mai multe faţete spre o lume care să ne înţeleagă şi să înceapă să ne iubească, pentru că o merităm din plin.

Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc

Marin Moraru

Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele

Ziua Culturii Naţionale, celebrată prin muzică tradiţională şi poezie. „La porţile ceriului“ – spectacol cu Grigore Leşe şi invitaţii săi, la Ateneul Român

Grigore Leşe

Una dintre cele mai mari sărbători româneşti, Ziua Culturii Naţionale, este marcată în programele Filarmonicii bucureştene prin patru evenimente cu statut aparte.

Filarmonica George Enescu dedică Zilei Culturii Naţionale concertele de miercuri 13 şi joi 14 ianuarie, dar şi pe cel de sâmbătă, 16 ianuarie“, a declarat Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii George Enescu.

Chiar dacă fac parte din seria de concerte în abonament, vocal-simfonicele de miercuri 13 şi joi 14 ianuarie, ora 19.00, capătă o importanţă sporită datorită poemului coregrafic Luceafărul de Eugen Doga, care leagă muzica de poezia eminesciană şi care va deschide programul celor două seri în care, pe scenă se vor afla Orchestra şi Corul Filarmonicii, dirijorul Iosif Ion Prunner şi fagotistul Adrian Jojatu.

Actorul Dorel Vişan va fi pe scena Ateneului Român în serile dedicate Zilei Culturii Naţionale

Sâmbătă, 16 ianuarie, tot de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, actorul Dorel Vişan şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu propun un recital extraordinar Mihai Eminescu, om, geniu şi poet divin. În program, poezii de Mihai Eminescu şi lucrări de Doina Rotaru, Horaţiu Rădulescu, Theodor Grigoriu, Violeta Dinescu, Ion Bogdan Ştefănescu.

Vineri, 15 ianuarie, spectacolul de muzică tradiţională şi poezie La porţile ceriului, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“ şi TVR, îi va avea ca protagonişti pe Grigore Leşe şi invitaţii săi: Zamfira Mureşan (Ţara Lăpuşului), Mihai Moldovan (Valea Idicelului, Mureş), grupul de aromâni din Cogealac (Dumitru Zogu, Nicolae Zogu, Mihai Gherase, Giogi Vasile), lăutari din Sudul Olteniei (Toni Căldăraru din Băbiciu, Titi Burcea din Băduleasa, Emil Zamfir din Corabia) şi un grup vocal-instrumental din Maramureşul Voievodal (Ioachim Făt, Ioan Pop, Grigore Chira).

Demonstraţiile de virtuozitate vocal-instrumentală vor alterna cu momente lirice susţinute de actorul Ion Grosu, care va recita versuri din opera lui Mihai Eminescu.

Spectacolul, prezentat de Cătălin Sava (TVR), va fi transmis de TVR 2, transmisie preluată de reprezentanţele ICR de la Istanbul, Londra, Madrid, Stockholm şi Roma. Evenimentul va putea fi urmărit în direct şi în Grecia, de participanţii la manifestările culturale prilejuite de Ziua Culturii Naţionale la Atena, în organizarea Asociaţiei Femeilor Românce din Grecia şi a Asociaţiei Moldo-Elenă Orfeu, şi la Aspropyrgos, la iniţiativa Asociaţiei Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi la Coslada (Spania), graţie Asociaţiei Fadere.

Ion Bogdan Ştefănescu. Foto Virgil Oprina

„Întotdeauna m-am întrebat: oare cum s-o fi cântat mai demult în satele româneşti? Cum era muzica în zonele tributare oieritului, cum erau lăutarii şi ce reprezentau ei pentru comunitate? Ce a mai rămas din această muzică? Răspunsul mi-a venit după mulţi ani, urmărind fenomenul din aproape în aproape, cunoscând oameni, stând de vorbă cu lăutarii, ascultându-i la ei acasă. Pentru concertul acesta am făcut o selecţie din tot ce am întâlnit mai reprezentativ pe teren în timpul filmărilor seriei de televiziune La porţile ceriului. Împreună cu ei vom putea arăta lumii că în satele noastre încă se cântă ca acum mai bine de o sută de ani.“ – Grigore Leşe.

Seria de emisiuni documentare realizate de Grigore Leşe sub genericul La porţile ceriului i-a adus televiziunii publice, în 2007, Marele Premiu al APTR, distincţie urmată de alte numeroase premii naţionale şi nominalizarea la cel mai important festival de film documentar din Asia, Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai 2009.

Ion Grosu (n.1974, Chişinău) a absolvit Academiei de Teatru şi Film, Secţia Actorie, clasa profesor Sanda Manu. Din 2001 joacă la Teatrul Nottara din Bucureşti, cu roluri principale în spectacole precum Scandal la operă de Ken Ludwig, în regia lui Petre Bokor şi Aniversarea de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, în regia lui Vlad Massaci. A făcut parte, de asemenea, din distribuţia filmelor Binecuvântată fii, închisoare; 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile; Călătoria lui Gruber, Despre oameni şi melci; Poziţia copilului ş.a.

“Camerata Regală”, în concert la “Konzerthaus Viena” de Ziua Culturii Române

Camerata Regală va concerta la Viena

Cu ocazia Zilei Culturii Române, Institutul Cultural Român de la Viena şi Ambasada României în Republica Austria organizează, în data de 15 ianuarie 2016, de la ora 19.30, un concert susţinut de Camerata Regală şi Rebekka Hartmann (vioară) în Sala Mozart a Wiener Konzerthaus. Ansamblul prezintă sub bagheta lui Constantin Grigore un repertoriu ce cuprinde compoziţii de Jean Sibelius, Camille Saint-Saëns, Pablo de Sarasate, Constantin Silvestri şi Paul Constantinescu.

Camerata Regală a fost fondată în anul 2009 şi se află sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României. Ansamblul a colaborat cu personalităţi marcante din peisajul muzical: dirijorii Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Jin Wang, Enrique Garcia Asensio, Wolfgang Doerner, violoniştii Rony Rogoff, Alexandru Tomescu, Cristina Anghelescu, sopranele Nelly Miricioiu, Irina Iordăchescu, pianistul Roberto Plano, flautiştii Ion Bogdan Ştefănescu, Matei Ioachimescu.

Născută în München în 1981, Rebekka Hartmann a început să cânte la vioară când avea doar 5 ani. Şi-a continuat studiile în München şi Los Angeles şi a susţinut numeroase masterclass-uri internaţionale. Printre premiile obţinute se numără Concursul Internaţional de Vioară „Henri Marteau“ în 2005, Pacem in Terris (Bayreuth, 2004) şi Jascha Heifetz Scholarship (USA, 2002). În 2006, Rebekka Hartmann a lansat CD-ul de debut cu interpretări solo de J.S. Bach, Paul Hindemith şi B.A. Zimmerman, la casa de înregistrări FARAO Classics. Pentru CD-ul Naşterea Viorii (2011, Solo Musica), a primit premiul ECHO KLASSIK 2012 la categoria „Performanţa Solo a anului“. Rebekka Hartmann cântă pe o vioară Antonio Stradivari fabricată în 1675.

Constantin Grigore este unul dintre membrii fondatori şi dirijorul permanent al Cameratei Regale, alături de care a susţinut concerte şi turnee în ţară şi în străinătate. Constantin Grigore a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi ale Academiei de Muzică „Karol Lipinski“ din Polonia sub îndrumarea maeştrilor: Horia Andreescu, Petru Andriesei, Ilarion Ionescu-Galaţi şi Marek Pijarowski. A participat la masterclass-uri cu Salvador Mas Conde, Konrad von Abel, Jin Wang, Jorma Panula, Mark Stringer, Nicolás Pasquet şi s-a perfecţionat prin stagii de asistenţă la Rundfunk Sinfonieorchester Berlin (2011) sub îndrumarea maestrului Marek Janowski şi ulterior la Bayrische Rundfunk şi Münchner Philharmoniker(2012).

Eminescu, Lenau şi Ady, la Londra

George Enescu

În acest an, Institutul Cultural Român din Londra sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale printr-o serie de evenimente dedicate diversităţii culturale, etnice şi lingvistice a României, văzută ca o sursă a creativităţii naţionale şi ca fundament al europenităţii noastre. Pe lângă accentuarea ideii de diversitate etnoculturală, programul londonez este, în egală măsură, o celebrare a comunităţii româneşti din Marea Britanie care, dincolo de stereotipuri şi simplificări senzaţionaliste, reprezintă o componentă dinamică şi adeseori admirabilă a societăţii britanice.

Programul, ai cărui invitaţi sunt actorii Levente Molnár şi Cristina Catalina, precum şi cineaştii Anda Teglaş şi Dragoş Teglaş, grupează evenimente din mai multe domenii artistice: film, poezie şi arte vizuale. Alături de acestea, el mai cuprinde şi o componentă de live streaming, o practică de diplomaţie culturală din ce în ce mai frecventată, care figurează deseori în programul ICR Londra.

La Londra, Ziua Culturii Naţionale se derulează într-adevăr de-a lungul unei zile întregi. De la început, porţile Institutului se deschid pentru cei care vor să petreacă mai multe ore de activităţi interactive într-un context cultural românesc. Melomanii sunt aşteptaţi să descifreze câteva partituri enesciene, exersând la pianul lui Dinu Lipatti, aflat în sala de concerte ce poartă numele lui George Enescu; pe de altă parte, în Bibliotecă, pasionaţii de limbi străine vor putea descoperi limba romanică cea mai apropiată de latină cu ajutorul mai multor instrumente de învăţare a limbii române sau pur şi simplu răsfoind cărţile marilor noştri clasici.

Spre sfârşitul după-amiezii, publicul va putea urmări, în transmisiune directă de la Ateneul Român din Bucureşti, spectacolul de muzică tradiţională şi poezie La porţile ceriului, avându-i ca protagonişti pe Grigore Leşe şi pe invitaţii săi.

După terminarea transmisiunii live, e rândul poeziei, în lectura Cristinei Catalina, actriţă şi producătoare stabilită în Marea Britanie, şi a actorului clujean Levente Molnár, unul dintre protagoniştii filmului Son of Saul, producţie premiată atât la Festivalul de la Cannes, cât şi, de curând, la Globurile de Aur. Pentru a sublinia bogăţia şi diversitatea tradiţiilor poetice din România, cei doi actori vor citi, în original şi în traducere engleză, din opera lui Mihai Eminescu, Nikolaus Lenau şi Ady Endre, mari poeţi născuţi în diferite provincii româneşti, Moldova, Banat şi Transilvania.

Seara va culmina cu premiera britanică a documentarului 13 nuanţe de român, o privire echilibrată şi realistă asupra comunităţii româneşti din Marea Britanie, realizat de cineaştii români Anda şi Dragoş Teglaş împreună cu jurnalistul britanic Richard Green şi produs de compania This Is Insomnia.

La finalul serii, cei prezenţi se vor putea întreţine cu producătorii documentarului în Galeria Brâncuşi a Institutului, înconjuraţi de expresivele portrete ale românilor din Londra semnate de fotograful româno-britanic Ion Paciu, incluse în expoziţia pregătită de ICR Londra împreună cu Muzeul Horniman şi prezentate deja şi în România.

Ziua Culturii Române, celebrată la Lisabona prin muzică şi poezie

Angela Gheorghiu

Cu ocazia Zilei Culturii Române, Institutul Cultural Român de la Lisabona prezintă, în transmisiune directă, concertul dedicat României din cadrul proiectului Stagiunea Europa, în interpretarea Filarmonicii Oltenia din Craiova. Transmisiunea audio-video va avea loc în data de 15 ianuarie, ora 17.00, la sediul ICRL din Rua do Barão nr. 10, Lisabona. Invitaţii speciali ai acestui concert sunt dirijorul Mihnea Ignat şi violonistul Liviu Prunaru. Concertul face parte din amplul proiect muzical Stagiunea Europa, care se desfăşoară la Craiova în perioada 23 octombrie 2015 - 20 mai 2016. Scena Filarmonicii Oltenia va găzdui 28 de concerte dedicate statelor membre ale Uniunii Europene, având ca invitaţi 28 de dirijori şi 31 de solişti. Artiştii invitaţi vor oferi publicului lucrări muzicale contemporane (majoritatea constituind prime audiţii), create de compozitori originari din fiecare stat membru al Uniunii Europene. Prin amplitudinea şi noutatea sa, proiectul subliniază importanţa reunirii valorilor patrimoniului spiritual european sub semnul generos al unei stagiuni artistice unice prin prisma expresiei ei multiculturale.

Amza Pellea

Programul concertului dedicat României:

George Enescu: Preludiu la unison din Suita orchestrală nr. 1 în Do major, op. 9

Doina Rotaru: „Clocks III” pentru orchestră

Ludwig van Beethoven: Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 61

Wolfgang Amadeus Mozart: Simfonia nr. 36 în Do major, K. 425, „Linz“

În pauza transmisiunii live a concertului, ICRL propune publicului prezent un moment Mihai Eminescu constituit din lectura unor poeme în portugheză de către actriţa Inês Faria şi din proiectarea câtorva momente muzicale în interpretarea lui Grigore Leşe.

În acelaşi timp, pe simezele sălii vor fi expuse câteva panouri ale unei expoziţii documentare dedicată lui Mihai Eminescu şi realizată de ICRL în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Institutul Cultural Român de la Praga vă invită la spectacolul liric “Eminescu - sufletul poeziei româneşti!” susţinut de grupul “Musica Viva”

Ansambul Musica Viva va cânta la Praga

În 15 ianuarie, la ora 19.00, ICR Praga marchează Ziua Culturii Naţionale organizând în sala de concerte Sukova a clădirii Filarmonicii Cehe, Rudolfinum - cea mai reprezentativă construcţie în stil neo-renascentist din Republica Cehă, datând din secolul al XIX-lea -, un eveniment omagial dedicat lui Mihai Eminescu (n. 1850), pe care îl va sărbători prin poezie şi muzică, aducând alături fragmente din poeziile poetului nepereche şi muzica a doi mari compozitori ai spaţiului românesc: George Enescu şi Belà Bartok. Este invitat Ansamblul Musica Viva, format din pianista Andreea Butnaru şi violoncelistul Florin Mitrea, care va desăvârşi interpretarea muzical-dramatică în colaborare cu remarcabila actriţă Ioana Calotă.

Menţionăm astfel că evenimentul marchează o dublă aniversare, anul acesta împlinindu-se şi 135 de ani de la naşterea compozitorului român George Enescu. În acest mix, suflul romantic se îmbină cu simboluri ale spaţiului estetic şi cultural românesc, într-o simbioză care permite imaginarea de creaţii artistice trecute şi contemporane sub semnul interdisciplinarităţii.

Mihai Eminescu reprezintă în literatura românească un arhetip formator al generaţiilor viitoare de poeţi şi literaţi. Omul care a parcurs o viaţă a împlinirii prin suferinţă, un mare patriot, valorificator al dimensiunilor spirituale ale plaiului natal, poetul-luceafăr reprezintă un model al măiestriei limbii şi versificaţiei ce s-a înscris în durata eternă a poporului român.

Ansamblul Musica Viva, fondat în 2005, este gândit, conceput şi realizat ca o manifestare dinamică a muzicii camerale clasice. Pasiunea pentru muzica de cameră a dat naştere, de-a lungul a opt ani de la înfiinţare, unor proiecte de succes realizate în ţară şi in străinătate. Printre ele se numără Brahmsiana (2008), spectacolul sincretic Sunet, Materie, Cuvânt (2010), proiectul de mare anvergură profesională Beethoven - Integrala triourilor cu pian (2011-2012) şi Dialoguri muzicale (2013- 2015). În 2013 Musica Viva a fost unul din ansamblurile selectate de BBC Radio Classic să reprezinte Ziua României în transmisiunile Uniunii Europene de Radio.

Expoziţie de carte şi documentarul „La porţile ceriului”, la Budapesta

Viorica Cortez

În 15 ianuarie 2016, ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta va celebra Ziua Culturii Naţionale, printr-o expoziţie de carte veche şi rară din patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai” din Oradea, prezentată publicului de Ligia Mirişan, director, şi Tavaszi Hajnal, director adjunct al bibliotecii.

În partea a doua a serii vor fi proiectate fragmente din documentarul La porţile ceriului, produs de Grigore Leşe pentru TVR. Documentarul este realizat în limba română, cu subtitrare în limba engleză.

„Întotdeauna m-am întrebat: oare cum s-o fi cântat mai demult în satele româneşti? Cum era muzica în zonele tributare oieritului, cum erau lăutarii şi ce reprezentau ei pentru comunitate? Ce a mai rămas din această muzică? Răspunsul mi-a venit după mulţi ani, urmărind fenomenul din aproape în aproape, cunoscând oameni, stând de vorbă cu lăutarii, ascultându-i la ei acasă”, afirmă Grigore Leşe.

Valeria Seciu

Documentarul La porţile ceriului realizat de Grigore Leşe, a câştigat, în 2007, Marele Premiu al APTR. În 2009 a fost nominalizat la cel mai important festival de film documentar din Asia, Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai.

Manifestarea culturală dedicată Zilei Culturii Naţionale se va desfăşura concomitent cu spectacolul La porţile ceriului organizat de ICR Bucureşti, la Ateneul Român.

Muzică şi poezie la Stockholm

Marcel Iureş

Cu ocazia celebrării Zilei Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român de la Stockholm şi Ambasada României în Regatul Suediei organizează, la sediul institutului, în 15 ianuarie 2016, începând cu ora 17.00, o serie de evenimente menite să marcheză această dată specială.

Seara va fi deschisă cu un concert de nai susţinut de muziciana de origine română Dana Dragomir, care va interpreta piese de inspiraţie folclorică. Va urma un recital din lirica eminesciană.

Prim balerina Alina Cojocaru

Poemele lui Mihai Eminescu vor fi prezentate în limba suedeză în lectura actorului Christian Fex, traducerea acestora aparţinând lui Inger Johansson. Publicul va putea asculta şi versiunea românească prin intermediul unei înregistrări audio în lectura actorului român Marcel Iureş. Înregistrările fac parte din audiobook-ul lansat de Editura Casa Radio în 2012, intitulat Vis, prefaţa fiind semnată de scriitorul român Mircea Cărtărescu.

De la ora 18.00 ICR Stockholm va transmite în direct de la Ateneul Român spectacolul de muzică tradiţională şi poezie La porţile ceriului. Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“ şi TVR,

Ziua Culturii Naţionale este celebrată anual pe 15 ianuarie şi reprezintă data naşterii poetului Mihai Eminescu.

“Dor de Eminescu” cu Corul “Preludiu” şi “Violoncelissimo”

Ansamblul Violoncelissimo, la Tinerimea Română. Foto Virgil Oprina

Spectacolul de muzică şi poezie DOR DE EMINESCU, susţinut de Corul de cameră Preludiu, dirijor Voicu Enăchescu, şi Ansamblul Violoncelissimo condus de Marin Cazacu este modul în care Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română onorează Ziua Culturii Naţionale în acest an.

La Palatul Tinerimea Română, în seara de 15 ianuarie de la ora 19.00, celor două ansambluri li se vor alătura actorii Alexandra Velniciuc şi Adrian Păduraru, care vor recita din lirica eminesciană.

Evenimentul promite o curajoasă îmbinare de etos naţional românesc cu valori perene ale creaţiei muzicale universale. Performanţele dramatice vor fi însoţite de cele ale unor ansambluri de elită, totul sub semnul unui romantism plin de forţă evocatoare, atribute care vor pune sub semnul excelenţei Ziua Culturii Naţionale.

Corul de cameră Preludiu şi Ansamblul Violoncellissimo reprezintă nu doar girul celor două personalităţi artistice creatoare de şcoală, care le conduc, ci şi prezenţa celor mai valoroşi muzicieni ai momentului din România în domeniul artei corale şi al interpretării violoncelistice.

În programul muzical sunt incluse lucrări de I.D. Chirescu, Vasile Spătărelu, Vasile Popovici, Dan Buciu, Felicia Donceanu, Tudor Flondor, Cornelia Tăutu, Sabin Păutza, Constantin Dimitrescu, W.A. Mozart şi A. Piazzolla.

Concert de cântece tradiţionale la Berlin

Oana Cătălina Chiţu şi Dejan Jovanovic la Berlin

În 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Române, ICR Berlin prezintă un Concert de cântece tradiţionale reinterpretate de Oana Cătălina Chiţu (voce) şi Dejan Jovanovic (acordeon), în clubul de jazz Zig Zag din Berlin.

Cu ocazia acestui concert, cei doi interpreţi vor aborda un program muzical românesc, alcătuit mai ales din doine, cântece tradiţionale din diverse regiuni ale ţării, precum şi cântece din repertoriul legendar al Mariei Tănase. Cu aproximativ 100 de locuri, un design eclectic şi un profil hibrid de sală de concert, bar şi cafenea, clubul Zig Zag este o adresă binecunoscută în Berlin pentru iubitorii de jazz, blues şi world music.

În program:

Lume lume, Trenule maşină mică, Aseară ţi-am luat basma, Haida haida de trei ori, Pe vale, ţaţo la vale, Cântec de leagăn, Până când nu te iubeam, Bun îi vinul ghiurghiuliu, Cine iubeşte şi lasă, Doina din Dolj.

Oana Cătălina Chiţu a studiat pian, jazz şi canto. Stabilită la Berlin după 1990, artista a înfiinţat trupa de ritmuri tradiţionale balcanice Romenca, alături de acordeonistul sârb Dejan Jovanovic. Oana Cătălina Chiţu a devenit un nume cunoscut al lumii muzicale internaţionale, impunându-se în 2009 cu albumul Bucharest Tango, produs de casa germană de producţie Asphalt Tango. Pe acest album Oana Chiţu interpretează tangouri româneşti din perioada interbelică, într-o inedită prelucrare şi combinaţie cu elemente de folclor şi jazz. În anul 2013 a lansat un nou album Divine, dedicat de data aceasta repertoriului celebrei cântăreţe Maria Tănase.

Aranjamentele Oanei Cătălina Chiţu sunt originale, cu influenţe jazz, sinti, swing şi flamenco, însă păstrează fondul tradiţional.

Dejan Jovanovic s-a născut în Obrenovac ( Serbia) într-o familie de muzicieni. În copilărie, muzica a fost elementul determinant în viaţa sa cotidiană. Astfel, la doar nouă ani, cânta deja la acordeon. Participarea la diversele concursuri de muzică – de unde ieşea mereu primul clasat, a început tot în copilărie. În anul 1999, Dejan Jovanovic s-a mutat la Berlin, unde a studiat acordeon clasic şi pian la Academia de Muzică "Hanns Eisler". A susţinut numeroase spectacole împreună cu diverse trupe din Berlin, iar în anul 2000 a fondat împreună cu Oana Chiţu grupul Romença.

“Isvor. De la Cantemir la Enescu”, la New York

Imago Mundi la New York

Ziua Culturii Naţionale va fi celebrată la ICR New York, vineri, 15 ianuarie, de la ora 19.00, prin concertul de muzică veche şi tradiţională românească, Isvor. De la Cantemir la Enescu, susţinut de ansamblul Imago Mundi. Programul cuprinde lucrări tradiţionale, compoziţii de Dimitrie Cantemir şi George Enescu.

În cadrul evenimentului, vor fi ascultate poeme de Mihai Eminescu, în interpretări istorice din Arhivele Radio România şi în traducerea lui Adrian G. Sahlean.

O expoziţie de carte (din fondul Bibliotecii ICRNY) şi de reproduceri fotografice - dedicată domnitorului şi enciclopedistului român, Dimitrie Cantemir, poetului naţional, Mihai Eminescu, şi compozitorului, dirijorului, violonistului, pianistului şi profesorului George Enescu - va întregi evenimentul dedicat Zilei Culturii Naţionale.

Membrii ansamblului Imago Mundi - Adrian Buciu (flaute, shakers), Oana Ivaşcu (oboi, tamburină, drâmbă), Ştefan Barbu (vioară, frame drum), Andreea Ţimiraş (violoncel), Cătălin Ştefănescu (cobză, chitară), Daniel Ivaşcu (bendir, darbuka, drâmbă) - au participat la numeroase festivaluri şi concerte din România şi din străinătate. Ansamblul Imago Mundi a realizat numeroase înregistrări radio/TV şi pe CD.

„Ansamblul Imago Mundi are ca ţel prezentarea muzicii vechi româneşti. Deşi preia melodii şi ritmuri tradiţionale, aranjamentele sunt foarte actuale şi extrem de bine realizate. Bun gust, rafinament, cultură a sunetului şi profesionalism sunt calităţile definitorii ale acestui ansamblu şi a repertoriului său. Pe lângă o sonoritate specifică, în care simplitatea melosului se îmbină cu subtilitatea dispoziţiilor instrumentale, anumite aranjamente reuşesc să creeze o mixtură originală între folclor oriental, sonorităţi renascentiste, ecouri africane şi minimalism american”, afirmă prof. univ. dr. Dan Dediu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Al nostru, Eminescu...

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la porţile Bucureştiului, împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti vă invită sâmbătă, 16 ianuarie, la ora 12.00, în Sala Scoarţelor, la un spectacol actual, viu, un spectacol din care nu lipsesc accentele de umor fin, aerul spontan şi...muzica bine temperată.

Al nostru, Eminescu... aduce în faţa publicului texte inedite, bine ticluite de Caragiale, Slavici, Veronica Micle, Zoe Dumitrescu Buşulenga şi…Eminescu.

Actorii Vlad Rădescu (Teatrul Metropolis) şi Mihaela Rădescu (Teatrul Mic), vor îmbrăca pe rând chipul autorilor, rostuind cu har vorbe alese şi emoţii de sfârşit de veac XIX.

Şi pentru că vă propunem o întâlnire cu Al nostru, Eminescu într-o atmosferă relaxantă şi mai puţin convenţională, arhitectura sonoră susţinută de pianista Mădălina Florescu (Opera Naţională) va întregi sensibil şi virtuoz miezul poveştii noastre.

Aşadar, sunteţi aşteptaţi în Sala Scoarţelor a Palatelor Brâncoveneşti, la un ceai fierbinte şi o altă poveste despre Al nostru, Eminescu.

Accademia di Romania in Roma

Cu ocazia împlinirii a 166 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850), în seara zilei de vineri, 15 ianuarie a.c., începând cu ora 18.00, în Biblioteca, Accademia di Romania in Roma se va desfăşura conferinţa Eminescu in Romania, ieri e oggi e la ricezione di Eminescu in Italia, susţinută de Prof. Gheorghe Carageani (Università degli Studi di Napoli “L’Orientale”, Università di Roma “La Sapienza”).

În cadrul evenimentului se vor proiecta fragmente din DVD-ul La porţile ceriului, realizat de apreciatul artist român Grigore Leşe.

Recital eminescian, la Bruxelles

Institutul Cultural Român de la Bruxelles celebrează Ziua Culturii Naţionale şi spaţiul cultural comun România-Republica Moldova printr-un recital eminescian susţinut de actorul Nicolae Jelescu, directorul artistic al Teatrului poetic “Alexei Mateevici” din Chişinău.

Evenimentul va avea loc la sediul Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Belgiei, în 15 ianuarie, ora 18.30.

Cultura românească de patrimoniu va fi pusă în lumină atât prin operele lui Mihai Eminescu, cât şi prin folclor autentic românesc. Iubitorii de poezie vor descoperi în recital texte eminesciene, precum şi poeme închinate de Grigore Vieru lui Eminescu.

Melomanii vor asculta cântece străvechi din noul album La gurile raiului al interpretului de muzică tradiţională românească Grigore Leşe.

Teatrul „Alexei Mateevici” din Chişinău este unul dintre rarele teatre poetice din Europa şi promovează lirica dramatizată. Stagiunile sale programează spectacole de folclor şi de poezie autohtonă şi universală. Actor, regizor şi excelent recitator de lirică eminesciană, Nicolae Jelescu este cunoscut pentru recitalurile sale.

“Este nevoie de mult timp pentru a înţelege subtilităţile şi profunzimea mesajelor eminesciene. În orice caz, Eminescu ne defineşte în totalitate. Poezia eminesciană a fost, este şi va fi actuală deoarece reflectă realităţile Republicii Moldova, aşa cum spun versurile din poezia Mureşanu:

«De ce n-aveţi voi minte? Deschideţi ochii voşti,

Vedeţi că sfânt şi bine sunt numai pentru proşti?»”, afirmă Nicolae Jelescu.

Proiectul se încadrează în seria de evenimente organizate de ICR în lume în cinstea Zilei Culturii Naţionale, celebrată atât în România, cât şi în Republica Moldova în 15 ianuarie, ziua naşterii lui Mihai Eminescu.

Un nou Eminescu, lectură bilingvă la Veneţia

Maestrul Horia Andreescu

Conferinţă de Prof. Ioana Bot. Lectură de poezie coordonată de Margherita Stevanato. Proiecţia documentarului La porţile ceriului de Grigore Leşe – fragmente.

În data de 15 ianuarie 2016, de la ora 17.00, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia găzduieşte, în sala Marian Papahagi, un eveniment dedicat Zilei Culturii Naţionale şi poetului Mihai Eminescu, la 166 ani de la naştere.

Evenimentul, cuprinde conferinţa Un nou Eminescu? de Ioana Bot, profesor în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, o lectură bilingvă de poezie de Mihai Eminescu, coordonată de actriţa Margherita Stevanato şi realizată în colaborare cu studenţii Lectoratului de limba, cultura şi literatura română al Departamentului de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate de la Universitatea Ca' Foscari din Veneţia şi proiecţia unor fragmente din documentarul La Porţile ceriului de Grigore Leşe.

Anul 2015 a fost Anul lui Cristian Mandeal pe plan internaţional

Ioana Bot este profesor universitar, critic şi istoric literar, eseist şi eminescolog, specializată în poetică istorică, istoria ideilor literare şi în istoria literaturii române din secolele XIX şi XX. Este autoarea a peste 300 de studii, articole de specialitate şi volume de literatură română, dintre care amintim: Eminescu şi lirica românească de azi (1990), Poezia patriotică românească. Antologie de texte comentate (2001), Histoires littéraires (2003), Sensuri ale perfecţiunii. Literatura cu formă fixă ca încercare asupra limitelor limbajului (2006), Eminescu explicat fratelui meu (2012) etc. Este, de asemenea, directoarea Şcolii doctorale de studii lingvistice şi literare a Universităţii din Cluj-Napoca, membră în mai multe societăţi ştiinţifice şi culturale, ori comitete redacţionale, coordonează două colecţii editoriale, pentru editurile Limes şi Metispress şi participă la numeroase proiecte de cercetare internaţionale.

Ruxandra Donose

Margherita Stevanato a studiat arta teatrală la Scuola del Teatrino della Murata, apoi la Scuola Teatrale del Teatro Verdi di Padova, pregătire continuată, ulterior, cu numeroase stagii şi experienţe artistice. În prezent alternează activitatea de actriţă de teatru cu cea de regizor al unor spectacole în care interpretează şi de organizator de lecturi pentru instituţii publice sau private din regiunea Veneto (Ateneo Veneto, biblioteci). A creat mai multe grupuri de lectură şi laboratoare. A participat la spectacole de teatru tradiţional: Monologo di Yvette (2003), Le Georgiche (2004), Benni, tanto per gradire (2006), Cos'ho che non va? (2009-2012), Pronto, Franca? (2010) şi experimental: J'amerais-Rose, inspirat de poezia lui Boris Vian şi Charles Bukowski (1999), Senza destino pentru care a colaborat cu scriitoarea Fleur Jaeggy (2004), Storie di fiori, di suoni, d'alberi... e ninfe - viaggio in un giardino (2005) şi Il nuvolo innamorato, adaptare după Nâzin Hikmet. Coordonează întâlniri şi cursuri de lectură pentru copii şi adulţi.

Conferinţa şi lectura se vor alterna într-o succesiune care le va pune, pe fiecare, în valoare. Versurile vor fi citite în limba română de studenţii: Roxana Roman, Kyriaki Tsoumaka, Veronica Ichim şi Tudor Enache şi în limba italiană de Margherita Stevanato. Fragmentele de documentar vor completa această întâlnire dedicată literaturii şi culturii tradiţionale române.

Magdalena Popa BulucPublicat Joi, 14 ianuarie 2016
6355
 | 14
 | 11
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
marcu
0
Bre oameni buni,astazi de ziua lui Eminescu va recomand sa cititi o carte extraordinara ,o carte unde sunt adunate povesti adevarate scrise de contemporanii sai ,de cei ce l-au cunoscut direct ,deci sursele sunt sigure.Cartea are titlul "Marturii despre Eminescu.Povestea unei vieti spusa de contemporani" editata de Catalin Cioaba.Va asigur ca n-o sa regretati!
Publicat Vineri, 15 ianuarie 2016
+Răspunde
Crocodilul
0
Poze extraordinare cu oameni care au reprezentat fosta tara Romania. Eminescu este inca unul dintre acesti admirabili oameni de cultura care ne reprezinta ca natie. Natie care nu reuseste sa treaca de nivelul societatii sclavagiste.
Publicat Vineri, 15 ianuarie 2016
+Răspunde
Dinu
-3
La multi ani geniului si nihilistului Eminescu !
Publicat Vineri, 15 ianuarie 2016
+Răspunde
c.g.
+8
Aazi in ziua nasterii marelui MIHAI EMINESCU, este o placere sa revezi chipurile atator oameni de arta si cultura ai neamului romanesc ! STIMA SI RESPECT ! Dumnezeu sa aiba in Paza Sa poporul roman si ROMANIA !
Publicat Vineri, 15 ianuarie 2016
+Răspunde
Leopardi
+8
Celebrarea marilor personalități ale culturii românești este o datorie a românilor de a-și onora spiritualitatea . Dar nu înțeleg de ce i-am onora pe dadaiștii Tristn Tzara și pe Marcel Iancu care si-au propus să realizeze nimicul și, slavă Domnului, au reușit.
Publicat Joi, 14 ianuarie 2016
+Răspunde
Corneliu
+2
Columna Simbol a Culturii Romane este , dupa parerea mea , exhaustiva . Sunt inca multe somitati nationale care au trecut granitele Romaniei . . .
Publicat Joi, 14 ianuarie 2016
+Răspunde
Anca
+3
Când citesc într-un text de prezentare a evenimentelor dedicate culturii românești „Evenimentul, cuprinde ...” tot ce reușește să mă cuprindă este o „mare și tristă nedumerire”, ca să îl citez pe Radu Portocală. Dar, bănuiesc că este doar Ziua culturii române, nu și a limbii române..
Publicat Joi, 14 ianuarie 2016
+Răspunde
Ezechiel
+9
Herta Muller nu este poet roman ! A luat Nobel pentru Germania ! Daaar....nu l-am vazut enumerat pe Tudor Arghezi ! Sa fie doar o scapare ?
Publicat Joi, 14 ianuarie 2016
+Răspunde
Amy
+6
Bravissimo Magdalena Popa Buluc pentru acest evantai cultural autohton.
Publicat Joi, 14 ianuarie 2016
+Răspunde
Haiduc: Pro Patria Mori!
+11
GPR=GDS?! Trâmbiţa Carpaţilor? Buciumul sau Tulnicul redeşteptării, Carpathos Daciensis(Carpaţii Dacici), în memoria lui Eminescu? Columna Carpaţilor, La porţile Cerului? În orice caz, celor care au înfiinţat ieri GPR, le sugerez fin că prea seamănă cu GDS, unde "mitul" Eminescu a fost făcut troacă de porci, iar pe Net am găsit deja un "Grup România", al unui tânăr cu mult bun simţ, patriotism ardent, Liviu Trandafir! De aceea vă sugerez să aveţi mare atenţie la amatorism, la infiltrările haidamacilor din "brigada de diversiune", tip infiltrările printre ciobanii mioritici şi copiii revoltaţi pentru masacrul de la Colectiv! Felicitări d-nei Magdalena Popa Buluc pentru această Columnă de Diamant a Culturii române, cu mici reţineri!...
Publicat Joi, 14 ianuarie 2016
+Răspunde
anka @ Haiduc: Pro Patria Mori!
+2
Dumnezeu sa-i treaca in ceata ingerilor pe toti cei prezentati, dintre care unii nu mai sunt printre noi. Operele parnaiasilor=rusinea culturii care i-a acceptat.
Publicat Vineri, 15 ianuarie 2016
+Răspunde

Dacă ceea ce va urma după vizita în oglindă a lui Dacian Cioloş va semăna la fel de mult cu ce a venit în Republica Moldova după vizita lui Victor Ponta, moldovenii se pot aştepta la noi scumpiri, rătăciri politice şi economice, războaie informaţionale şi jafuri bancare, îndulcite toate de câte un pod de flori.

Călin MarchieviciPublicat Vineri, 26 august 2016

"