Un atentat comis „probabil” de un kamikaze, în faţa unei biserici din oraşul egiptean Alexandria, s-a soldat cu 21 de morţi şi 79 de răniţi, la două luni după ameninţările al-Qaida la adresa comunităţii copte egiptene.
Preşedintele Hosni Mubarak a condamnat, într-o alocuţiune televizată, un „act criminal odios care a vizat naţiunea, copţi şi musulmani”, şi a denunţat, fără alte detalii, „implicarea străină” în acest masacru.
Tensiunile s-au intensificat sâmbătă în faţa acestei biserici, unde au avut loc confruntări între poliţie şi manifestanţi creştini.
Atacul s-a produs la scurt timp după miezul nopţii, în faţa bisericii Sfinţilor (Al-Qiddissine) din cel de-al doilea oraş al Egiptului, în timp ce credincioşii începeau să iasă din clădire după o slujbă de Anul Nou.
Ipoteza unei maşini-capcană, menţionată iniţial de autorităţi, a fost îndepărtată în cursul zilei de Ministerul de Interne, care a precizat că masacrul a fost „probabil” comis de un kamikaze.
Bomba, de fabricaţie locală, conţinea bucăţi de metal „pentru a atinge un număr cât mai mare” de persoane, potrivit unui comunicat al ministerului.
Circumstanţele exploziei, „ţinând cont de metodele care domină în prezent activităţile teroriste la nivel mondial şi regional, arată clar că elemente externe au planificat şi urmărit comiterea” atentatului, precizează ministerul.
Copţii din Egipt sunt adesea vizaţi de violenţe interconfesionale, care nu au mai luat până acum forma unui atentat sinucigaş.
Atentatul, nerevendicat, are loc la două luni după ameninţările proferate la adresa copţilor de o aripă irakiană a reţelei al-Qaida, care îi acuză că sechestrează soţiile preoţilor copţi ortodocşi care s-au convertit la islam.
Papa Benedict al XVI-lea a denunţat „tensiunile ameninţătoare ale momentului”, făcând apel la liderii lumii să apere creştinii în faţa abuzurilor şi intoleranţei religioase.
Copţii, cea mai importantă comunitate creştină din Orientul Mijlociu, reprezintă între 6 şi 10 la sută din cei 80 de milioane de egipteni, marea majoritate musulmani sunniţi. Slab reprezentaţi în Parlament, ei consideră că sunt ţinuţi la distanţă de posturi în justiţie, universităţi şi poliţie.
