Dilma Rousseff a devenit prima femeie preşedinte din istoria Braziliei

O fostă luptătoare de gherilă care a cunoscut închisorile dictaturii, Dilma Rousseff, a devenit, sâmbătă, prima femeie preşedinte din istoria Braziliei, motiv de mândrie şi pentru vecinii de la sud de Dunăre, întrucât noul şef al statului brazilian are origini bulgare, după tată.

Dilma Rousseff a devenit prima femeie preşedinte din istoria Braziliei

O fostă luptătoare de gherilă care a cunoscut închisorile dictaturii, Dilma Rousseff, a devenit, sâmbătă, prima femeie preşedinte din istoria Braziliei, motiv de mândrie şi pentru vecinii de la sud de Dunăre, întrucât noul şef al statului brazilian are origini bulgare, după tată.

O fostă luptătoare de gherilă care a cunoscut închisorile dictaturii, Dilma Rousseff, a devenit, sâmbătă, prima femeie preşedinte din istoria Braziliei, motiv de mândrie şi pentru vecinii de la sud de Dunăre, întrucât noul şef al statului brazilian are origini bulgare, după tată.

Dilma Rousseff, pe care unii o consideră o nouă „Doamnă de fier” a politicii, i-a cucerit pe cei aproape 200 de milioane de locuitori ai Braziliei nu atât prin discurs sau prin schimbările fizice la care s-a supus – reuşind, la 63 de ani, să arate mult mai bine decât în tinereţe – , ci prin faptul că este considerată „pupila politică” a carismaticului ei predecesor, Luiz Inacio Lula da Silva.

Noul preşedinte, al 36-lea din istoria Braziliei, a depus, sâmbătă, jurământul pe Constituţia ţării, în faţa deputaţilor şi senatorilor, dar şi sub ochii a numeroşi oaspeţi străini, şefi de stat sau de guvern, miniştri, ambasadori. După ceremonie, parlamentarii au ovaţionat-o îndelung pe Dilma Rousseff, strigând-i prenumele.

Ea a sosit la Palatul Congresului cu Rolls-Royce-ul prezidenţial, sub o ploaie torenţială, dar escortată de şase femei din serviciul de securitate – o premieră.

Mii de brazilieni au venit din întreaga ţară pentru a asista la eveniment, unii călătorind chiar şi 12 ore cu autobuzul. Printre oaspeţii străini s-au numărat zece şefi de stat latino-americani, secretarul american de stat Hillary Clinton, numărul doi din guvernul francez, ministrul Apărării, Alain Juppé, premierul Portugaliei, Jose Socrates, şi preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas.

Noua preşedintă a Braziliei şi-a stabilit ca prioritate, în discursul de învestitură rostit în faţa Congresului, „eradicarea sărăciei extreme”, care afectează 18 milioane de oameni din acest stat emergent, devenit a opta economie mondială. Rousseff a mai menţionat printre priorităţile guvernului său educaţia, sănătatea şi securitatea. Va merge însă pe ideea continuităţii acţiunilor mentorului ei – de la care a spus că va cere în continuare sfaturi – şi a păstrat 11 dintre miniştrii fostului guvern. Doi dintre ei deţin posturi-cheie: Finanţele şi Apărarea. Totuşi, Rousseff a adus guvernul „cel mai feminin”, din punct de vedere al componenţei, din istoria Braziliei – sunt nouă femei-ministru.

Lupta împotriva corupţiei, reforma fiscalităţii, a sistemului de pensii şi a sistemului politic în general sunt alte domenii în care sarcinile guvernului nu vor fi uşoare. Criminalitatea rămâne, de asemenea, o mare problemă în Brazilia.

Rousseff va trebui să asigure şi finanţarea pentru enormele investiţii prevăzute în infrastructură în următorii ani, în condiţiile în care Brazilia va fi gazda Cupei Mondiale la fotbal în 2014 şi a Jocurilor Olimpice în 2016. Condiţiile economice ale mandatului său vor fi mai dificile decât în timpul lui da Silva, în special din cauza presiunii internaţionale. Rousseff este de profesie economistă.

Dilma Rousseff este fiica unui imigrant bulgar, Petăr Rousseff, iar mass-media din Bulgaria au relatat intens despre noul preşedinte al Braziliei. De altfel, premierul Boiko Borisov a asistat sâmbătă la ceremonia de învestire. La 30 decembrie, Dilma Rousseff a încălcat protocolul şi a primit cu două zile în avans delegaţia bulgară ce urma să asiste la ceremonie. Ea a promis să viziteze în 2011, pentru prima oară, ţara natală a tatălui său. Petăr Rousseff, un militant de stânga, a emigrat în 1929 în Franţa, de unde a plecat apoi în America Latină, în 1944.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.

@2025 Cotidianul.ro. Toate drepturile rezervate