Dacă n-ar fi fost Adrian Porumboiu, fabrica de pâine „Mopan” Suceava ar fi fost oale şi ulcele, dar nu ulcele de lut ca alea făcute la Marginea pe care se mai pot câştiga vreo doi lei de la cei doi turişti nemţi care vizitează judeţul nostru într-o marţi. Fabrica ar fi fost rasă de pe faţa pământului, aşa cum au fost rase toate fabricile din zona industrială a Sucevei, iar în locul acesteia ar fi răsărit câteva vile de neamuri proaste sau nişte buruieni înalte cât turnul de paraşutism de lângă ştrandul de la Iţcani.
Adrian Porumboiu se încăpăţânează să facă agricultură, morărit şi panificaţie într-o ţară în care agricultura a fost distrusă cu o premeditare criminală, în care morăritul se mai face doar cu râşniţele de cafea, iar panificaţia se face la fără frecvenţă. Domnul Porumboiu se încăpăţânează să facă şi fotbal într-o ţară în care clanul Becali a distrus fotbalul şi într-un oraş, Vasluiul, în care, în afară de Adrian Porumboiu şi de fotbal, nu mai există nimic.
Pe vremuri, în Vaslui mai exista ceva: un deputat care, între timp, s-a făcut preşedinte-jucător, dar nu jucător de fotbal, ci jucător de tontoroi pe pensiile şi salariile oamenilor şi pe cadavrul unei ţări căreia de mult a încetat să-i mai bată inima. Aşadar, domnul Porumboiu se încăpăţânează să facă performanţă într-o ţară în care performanţă înseamnă, pentru cei mai mulţi, înjurăturile lui Gigi Becali, dansul din buric al asistentelor soţiilor cu numerele 1, 2, 3 şi 4 ale lui Silviu Prigoană, lacrimile Biancăi Drăguşanu, poşetele Elenei Udrea şi chiloţii lui Cătălin Botezatu.
Dacă ar fi după mine, aş desfiinţa Ministerul Agriculturii, care oricum nu face nimic, şi aş înfiinţa o companie agricolă căreia i-aş aloca miliardele de lei pe care le toacă fără nici un folos ministerul înainte amintit, iar în fruntea companiei l-aş numi pe Adrian Porumboiu, singurul om care a demonstrat că în ţara asta se poate face agricultură.
Tare mi-e teamă, însă, că am zis o mare prostie. Singurul om care le ştie pe toate este Traian Băsescu, cel care este şi primul agricultor al ţării, şi primul finanţist al ţării, şi primul deştept al ţării, aşa că domnul Porumboiu să-şi vadă de grâul şi de Sânmărteanul lui, iar noi, poporenii, să ne vedem de sărăcia şi de umilinţa noastră.
