Singurul om de cultură de la ICR Tel Aviv părăsește corabia

Orice om de litere din țara asta știe câte ceva despre Cleopatra Lorințiu, a cărei notorietate de scriitoare, jurnalistă, realizatoare de televiziune și diplomat a depășit demult granițele țării și chiar ale continentului nostru, scrie Irina Airinei. 

Născută la 26 septembrie 1957 la Bistrița, Cleopatra Lorințiu și-a făcut remarcat talentul poetic încă de pe băncile școlii (când învăța să cânte și la vioară), publicând în revistele literare pentru copii și adolescenți poezie și proză și câștigând premii la concursurile naționale de literatură („Tinere Condeie”, sub mentoratul neuitatului profesor modelator al atâtor generații de tineri scriitori, Tudor Opriș). Lansată apoi pe orbita strălucitoare a liricii românești, Cleopatra Lorințiu a publicat cărți de poezie, proză, eseuri, critică și interviuri, memorialistică, note de călătorie, literatură pentru copii devenind un nume cunoscut alături de toți marii poeți din generația sa. Publică frecvent în Amfiteatru,Tribuna si Steaua, Luceafărul, Suplimentul SLAST și, evident, Cinema.
Pornind de la o educație multidisciplinară, acoperind o combinație paradoxală de preocupări, de la cibernetică, geopolitică, geostrategie, diplomație la cultura franceză și literatura universală, Cleopatra Lorințiu a realizat numeroase filme mărturie cu personalități emblematice ale neamului românesc Cleopatra Lorințiu fost diplomat la Ambasada României la Paris (2002-2006), corespondent pentru România al „Observatoire d’études Géopolitiques” din Paris, realizator tv pentru Televiziunea Română (1994-2002,2007-2018), editor șef al publicației Écart Economistul (1998-2002). Din mai 2018 este director adjunct la Institutul Cultural Român din Tel Aviv. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1979 și membru al Uniunii Cineaștilor.
A face cunoscute valorile românești, a vorbi despre numele ilustre ale artei precum în filmul ei ”Hobița, un état d’âme ” dedicat începuturilor lui Constantin Brâncuși, copilăriei, adolescenței și tinereții sculptorului în locurile gorjene, realizat în Televiziunea Română și difuzat de diferite posturi tv europene, a fost obiectivul asumat al Cleopatrei Lorințiu de-a lungul activității ei de realizator de filme documentare.
Prin pledoarii pentru nume importante ale culturii , literaturii artelor spectacolului, filmului sau arhitecturii – și-a structurat cariera de realizator de televiziune. Pentru filmul realizat cu Ștefan Augustin Doinaș a primit premiul Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (APTR) pentru „Excelența în cultură” și „Premiul pentru portret cinematografic la Festivalul Internațional de film documentar DokArt pentru excepționalul documentar „Tragicul nostru Ulysse – Benjamin Fondane”.
Au fost înfățișați în documentarele scrise și realizate de ea, transmise și pe TVR Internațional (unde o perioadă a fost redactor șef) în emisiuni ca „A doua Românie” sau „Lumea și noi” deopotrivă Mariana Nicolesco (în nu mai puțin de 5 documentare), mezzosoprana Marina Krilovici sau pictorul Ion Sălișteanu. Au fost reportaje și interviuri realizate în comunitățile istorice ale românilor din Ungaria, de la Gyula sau Szeged sau căutând nume mari ale diasporei românești în Austria sau Grecia, în Italia sau Belgia. A realizat portrete ale unor românce celebre în lumea științifică mondială precum academiciana biochimistă Florentina Mosora, dr. Maria Georgescu, au fost interviuri de suflet rămase peste timp cu Grigore Vieru sau Romulus Vulcănescu, cu marele botanist Ovidiu Bojor sau chirurgul Dan Gavriliu, cu prințesa Alexandra Caragea, cu inventatorul Nicolae Ilieșiu sau cu sculptorița Gabriela Manole Adoc sau martori ai altor timpuri precum Manole Filitti. Greu de trecut în revistă cele peste o sută de filme documentare la care a fost realizator, regizor, scenarist și comentator, „filme de autor ”cum se spune, care puneau în lumină mereu valoarea spiritului românesc, epatant, profund, adevărat, indiferent de zona în care el se manifesta: artă sau știință, istorie sau rememorare. În seria Identități de la TVR a realizat memorabilul film „Prietena mea, Hanna” cu Magda Stroe, Drept între Popoare.
La Conferințele de la Paris, alături de Dr. Jean-Marie Heydt, Président du Centre Nord-Sud du Conseil de l’Europe și Samia DJACTA din Delegația permanentă a UNESCO, Cleopatra Lorințiu vorbea întotdeauna despre țara ei și despre valorile românești, creând punți și contacte internaționale cu mass media din multe țări, atât atunci când era vorba despre spiritul de toleranță și bună înțelegere, organizând și animând conferințe, cât și în pledoarii pentru recunoașterea meritelor femeilor valoroase, competitive, corecte.

O preocupare mai veche a Cleopatrei Lorințiu, vizibilă deopotrivă în cărțile și în documentarele realizate de ea, anume aceea pentru lumea evreiască și pentru contribuția emigrației evreiești din România (Alya) la crearea si consolidarea statului Israel, avea să capete o nouă formă odată cu faptul că în 2018 devine director adjunct la reprezentanța Institutului Cultural Român Tel Aviv. Două au fost direcțiile pe care ea a încercat să își construiască mandatul: pe de o parte să facă cunoscute israelienilor valori ale culturii române – pe de altă parte să aducă omagiu valorilor culturale evreiești din România și din societatea israeliană în care contribuția românilor evrei a fost și este nu numai substanțială valoric (peste 400 000 de evrei români au ajuns în Israel conform datelor Ministerului Absorbției, aceștia au avut familii, copii iar acum nepoți , reprezentând o parte foarte importantă din populația israeliană, numeric și cultural.

Cleopatra Lorințiu a realizat zeci de întâlniri literare , deopotrivă cu invitați din România și cu autori care scriu, în continuare, în limba română, în Israel: de la Moshe Ițhaki și Marlena Braester, la Madeleine Davidsohn, Francisca Stoleriu, Hedi Simon, Bianca Marcovici sau Maria Găitan Mozes, univeristarul istoric Rafi Vago si istoricul Lucian Zeev Herscovici, acad. Jean Askenasy.
Cleopatra Lorințiu a găzduit și prezentat evenimente cu ecou în lumea culturală israeliană precum „Rememorare și actualitate”, Mesagerii arhitecturii românești în Israel și Expoziția „7 Pionieri Evrei ai Arhitecturii Moderne din România” și și-a văzut visul împlinit prin organizarea spectacolului dedicat Reginei Maria, regizat si interpretat de Liana Ceterchi, omagiind rolul reginei în înfăptuirea Marii Uniri.

De asemenea, s-a întâlnit cu conducerea unor municipalități precum Rehovot și a participat la evenimente dedicate României în Universități prestigioase precum Universitatea Neghev din Beer Sheva, a prezentat în dezbateri pline de farmec, cu generozitate, artiști români din toate artele precum regizorul Mircea Cornișteanu, actorii Teatrului „Constantin Tănase”, muzicianul Andrei Kivu, oaspete al Academiei de Muzică din Ierusalim. În activități comune organizate cu Institutul Cervantes, și-a concentrat toată energia în realizarea turneului interpretului Sergiu Cioiu în Israel, la Ashdod, Haifa și Tel Aviv iar acesta a cântat în fata sălilor cu originari din România cântecele lui Alexandru Mandy pe versuri de Marin Sorescu și Nichita Stănescu.

A organizat, gândit și moderat evenimente de profunzime dedicate Marelui Rabin Alexandru Șafran cu participarea academicianului Carol Iancu și a fiului Marelui Rabin, Avinoam Safran de la Geneva. A prilejuit dezbateri complexe despre istoria antisemitismului cu prof. universitar Andrei Marga, evenimente precum lansarea cărții lui Richard Armon, primul consul onorific al României în Israel după 1990, o personalitate decisiva în organizarea bancară și financiară a Israelului , lansări de cărți ale scriitorului Dan Lungu, profesorului univ. Carol Iancu prezentate de universitarul Moshe Idel. Atunci când a fost posibil, înainte de pandemie Cleopatra Lorințiu a vernisat expoziții numeroase de artă plastică ale unor artiști israelieni cu origini românești, reușind mereu o punte de înțelegere și creare de prietenii artistice, cu pictorițele Liana Saxone Horodi, Bela Rosenbaum și cu fotograful israelian Vlady Alon și, de asemenea, cu pictorul Baruch Elron căruia i-a fost dedicat un film documentar, sau cu tânăra artistă venită de la Iași, Bianca Boros.

Amintim și schimbul de experiență cu tineri pictori adolescenți dintre Israel și Cercul de pictură din Piatra Neamț vernisajul artistei plastice Cristina Weiss și al pictorului Arie Lamdan.
O multitudine de evenimente , continuând cu cele organizate împreună cu Academia de Muzică si dans din Ierusalim al cărui rector are și el origini românești, Michael Klinghofer, cu compozitorii Vladimir Scolnic și Doron Kauflamm, lansări de cărți și prezentarea unor personalități israeliene precum academicianul neurolog Jean Jacques Askenasy sau profesorul universitar Silviu Sanie.
Cleopatra Lorințiu a realizat seria de documentare sub genericul „Portret de autor”, documentare create special despre Tristan Tzara sau Victor Brauner, despre dadaism sau Marcel Iancu, ori prezentarea unei plasticiene din România la Marele târg de arte și meserii de la Ierusalim, Jeni Costăchescu sau a pepinierei de scriitori și jurnaliști de la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” văzută de poeta Maria Găitan Mozes ; documentare detaliind povestea Operei Române aflata la centenar, a unor muzicieni sau scriitori. Alte filmări au fost realizate de Cleopatra Lorințiu la Teatrul Israelian Karov unde a fost invitată să vorbească despre personalitatea lui Mihail Sebastian. A mai realizat filmări ale unor seri dedicate lui Mihai Eminescu, relevând contribuții esențiale pentru cultura noastră prin intermediul universitarului Moshe Idel, considerat cel mai mare specialist contemporan în Cabala.

Singura linie care unește toate aceste realizări și altele cu sutele pe care nu le-am putut evoca aici este numai dorința de a se pune în slujba valorilor românești, crezul cel puternic din viața ei.
După 4 ani de mandat (a se citi LUPTĂ pe baricadele culturii și identității românești), singurul om de cultură de la ICR Tel Aviv părăsește corabia…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 7
Author

8 Comentarii

  1. Asa o paguba imensa,oy vai …S-a pensionat sau ce se intimplă, de a renuntat la asa o frumoasă sinecură?

  2. sa se duca la „Institutul Levantului”
    la e.colistatinescu fostul prezident,
    se poate presupune ca Levantul depashea putzin limita sudica a Libanului,
    aproape pana la statiul etno-cultural din proximitatea tel-avivului…

  3. Dar cati paraziti traiesc trai pe vatrai la ICR-ul asta din Tel Aviv si cu ce se ocupa? Sa dea niste bani celor care au ?Inteleg la Tel-Drum,ca Teleormanul e polul saraciei

  4. Daca nici asta nu-i reclama mascata , atunci ce este ? Popa Stoica din Babadag asteapta demult sa fie bagat , de cineva , in seama , si ….degeaba ! Pai, de ce ? Pai, are inaltimea de 1,90 metri, nu duce paharul la ureche si canta la pomeni sarbe si hore !

  5. Din ce descrie articolul, icr tel aviv asta pare doar o chestie de promovare a diasporei din israel. Nimic legat de prezenta artistilor din romania in fata publicului israelian. De aia da statul roman bani?? Pai sa-i dea direct la diaspora, ce sa mai tina angajati la mae pe salarii babane, case, masini, protocol, jmenuri cu vinuri din rmd, cum face directorul de acolo. Si gainarii politice udemeriste!

  6. @Really? spune:
    30 MARTIE 2022 LA 19:27
    de asta ii si spune”cultural roman”, adica anticutura romaneasca nu pe fata ci prin promovarea doar a unie culturi straine ,inaltata pina la cer, a naostra pe nicaieri!
    se plimba ,toaca bugete astia sunt iCR si MAE-
    si Romania se imprumuta aproape 50%din PIB!

    sa le fie rusine cat de slugi sunt !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.