Adevăratele pericole ale „țopăielii” fiscale gândite de PSD

Introducerea impozitului pe cifra de afaceri, în locul celui pe profit, prin noul program de guvernare va genera dificultăți majore pentru companiile noi și pentru cele care fac investiții, revenirea după 2005 la impozitul pe venitul global la nivelul persoanelor fizice va reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili, susțin reprezentanții patronatului intreprinderilor mici și mijlocii (CNIPMMR). De asemenea, vom avea parte de o creștere a fiscalității, prin apariția mai multor impozite și taxe, precum taxa de solidaritate. Noul program prorogă aplicarea unor măsuri prevăzute în programul anterior, din vremea lui Sorin Grindeanu, adică amânarea termenelor pentru noul Cod Economic, amânarea reducerii TVA de la 19% la 18% etc. Există de asemenea prevăzută în programul de guvernare modificarea Pilonului II (privat) de pensii, chiar dacă noul premier, Mihai Tudose, și șeful PSD, Liviu Dragnea, au ținut să îl contrazică ferm pe Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe, în ceea ce privește viitorul acestui Pilon. “CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”. Mai exact, banii vor merge fie la Pilonul I fie la Pilonul III.

Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri

„Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, se spune în programul de guvernare al Cabinetului Tudose. Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale. De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final și poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor. În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.

Înlocuirea cotei-unice de impozitare a veniturilor cu impozitul pe venitul global, dublat de depunerea declaraţiilor de patrimoniu

“Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. (…) Totodata incepand cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu”, stipulează programul. Impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia “în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce”), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care “veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit. Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în Romania.

Creșterea fiscalității

Programul de guvernare ajustat prevede introducerea mai multor taxe și impozite.

1. Creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru: “asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim pentru toți salariații, inclusiv pentru cei cu timp parțial de lucru și cei cu plata în acord, în scopul protejării și acestor categorii de salariați prin prisma drepturilor de pensii și de ocrotire a sănătății”.

2. Instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei: “Vom introduce contribuția de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, dar și o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”, fără precizarea categoriilor de produse.

3. Impozit specific suplimentar: “impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017”.

Principiile fiscalității, încălcate

Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal și Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”. Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luând măsuri vizând veniturile si cheltuielile pe cel putin 3 – 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Noul Program de Guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din Programul de Guvernare anterior

1. Amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic: „Adoptarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2018 ” și “va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic”, în condițiile în care în Programul de Guvernare anterior urma sa fie dezbatut in primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 și să intre in vigoare cel tarziu de la 1 iulie 2017.

2. Amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18%: “Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019”, în loc de 01.01.2018.

3. Amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online: “începând cu 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online”, în loc de 01.01.2018.

Presiune mare asupra mediului de afaceri

1. Creșterea semnificativă a salariului minim: “Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020.”

Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia.

2. Măsuri severe pentru societățile cu pierderi și cu cifra de afaceri nulă: “constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificari legislatiei astfel incat pana la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ sa-si reintregeasca capitalul si ANAF ul sa fie imputernicit cu urmarirea indeplinirii acestei conditii”.

3. Interdicții în cazul falimentului: “Totodata vom modifica legea insolventei cel tarziu pana la 1 noiembrie 2017 a.i. o firma sa nu poata ramane in faliment mai mult de 2 ani sau daca nu-si respecta planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel incat o persoana sa nu mai poata infiinta o societate un anumit numar de ani dupa 2 insolvente”.

4. Extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală: “Pentru a creşte gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF-ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.