
Statul actual din țara noastră etalează neajunsuri mereu mai grave, care nu sunt ale vieții obișnuite. Azi, sunt evidente patru avarii.
Prima ține de tratarea subumană a cetățenilor. După 1989, în România s-au vândut copii, mai apoi s-au făcut afaceri cu tinere, în 2020, afacerile s-au extins și la exportarea de „zilieri”, chiar sub „starea de urgenţă”. În 2023, se dezvăluie cruzimea deposedării și jafului la care sunt supuși „bătrâni” în „azile ale groazei”. După ce, în ultima decadă, au ars de vii oameni în cluburi, spitale și alte locuri publice!
Situațiile acestea nu au atras până azi nici măcar nominalizarea vinovaților juridici, politici, morali. S-au dat, în schimb, pedepse, de ochi lumii, unor nevinovați. S-a ajuns la scoaterea de sub penalizare a unora care au fraudat milioane, în vreme ce sărmani care și-au însușit pe ascuns o pâine de pe raft să fie condamnați cu asprime.
Toate acestea au explodat în conștiința publică. Pot însă urma oricând și oriunde în țară noi explozii ale unei subumanizări revoltătoare, ca cea din aceste zile, pentru că s-au accentuat, până la a intra în obișnuințe, nu numai corupția, favoritismul și nepotismul din instituții, ci și scăderea pregătirii și, astfel, a profesionalismului. Acestea, desigur, pe fondul diletantismului administrației.
A doua avarie se regăsește în controlul în creștere al societății de către instituțiile de forță. Noile reglementări, dar și alte indicii atestă că autoritățile ultimilor douăzeci de ani sunt mai preocupate de disciplinarea socială și de împiedicarea rivalilor, decât de rezolvarea problemelor prin lărgirea libertăților, drepturilor și a răspunderilor cetățenești. În România actuală nu s-a găsit linia rezonabilă la distanță de cnutul impunerii de decizii și descompunerea libertății în mofturi. După eforturile de democratizare de după 1989, exercitarea libertăților și drepturilor a trecut sub controale și manipulări din umbră. Eliberarea de securism spre o viață curată, democratică și civilizată mai are de așteptat.
Responsabilii securității statului, ca stat de drept, democratic și social, nu au răspuns nici azi la atacarea de cetățeni, la derapajele neconstituționale de la vârf. La rușinea națională a „protocoalelor de cooperare” justiție, procuratură, servicii secrete s-a răspuns cu repudierea, dar nici acum cu interdicția lor prin lege. Alte rușini s-au depășit prin aceea că asupra lor s-a așternut tăcerea. Cum remarcă istorici europeni, statul român nu a lămurit nici azi rolul serviciilor sale secrete și rămâne în continuitate cu o tradiție dăunătoare.
A treia avarie se exprimă în deficitul bugetar și îndatorarea externă fără precedent. Faptul nu este deloc surprinzător în condițiile unui stat cu privilegii fără seamăn în zilele noastre și obez, ce cultivă vizibil fidelități pe bani și posturi, în fapt, un soi de „patriotism plătit”. Pe de altă parte, regimul actual nu a înregistrat vreo raționalizare a activităților. Decidenții se dovedesc nu doar incapabili de reforme benefice pentru societate, ci gata, în schimb, de strângerea șurubului. Ei caută doar pretextul unor pericole, în interior și în afară, iar, la nevoie, le și inventează. În locul dezvoltării condițiilor lor de viață, aidoma țărilor comparabile, cetățenii țării au parte de incitare a unora contra altora, de privațiuni și restricții într-o țară cu potențial recunoscut.
A patra avarie este incapacitatea asumării de sine și continua sărăcire prin externalizare de competențe. Faptul se constată nu doar în muribunda politică externă a țării, în care „diplomația” se consumă în lamentația „nouă spuneți-ne ce să facem și facem ce se cere, căci suntem în alianță”. În înseși deciziile economice se extind lamentațiile care duc la continua elementarizare a activităților la care cetățenii României sunt chemați – „noi nu mai putem construi autostrăzi, căi ferate și mașini”, „noi nu mai suntem în stare de a crea firme proprii de taxiuri și lanțuri comerciale”, „e mai ieftin să importăm hamei și rapiță sau să concesionăm exploatări de resurse metalifere și energetice” etc.
Dacă observi cu ochi viu viața din alte țări, cu populație mult mai mică, te izbește preocuparea ca proprii cetățeni să realizeze activități tot mai pretențioase, cu valoare adăugată mai mare. România actuală este împinsă azi pe direcția opusă – reducerea la elementar a ceea ce se face cu mintea și brațele propriilor locuitori.
Statul presupune – se poate spune rezumând – respect pentru cetățenie, libertăți și drepturi și suveranitate, reciprocitate în raporturile din societate, legalitate şi legitimare drept condiţii ale funcţionării sale. Ce distinge statul actual din România? Economişti capabili să vadă realitățile argumentează că „statul român nu mai există decât cu numele” – fiind „doar o anexă, o colonie”. Un fost preşedinte îl vedea „stat mafiot”, iar actualul „șef al statului” vorbește de „stat eşuat”. Cetățeni lucizi acuză „autodizolvarea de fapt” a statului propriu pe mâna noilor politruci.
Teza mea este alta, anume, aceea că statul României a fost avariat sub lovituri diverse încasate în ultimele două decenii (vezi A. Marga, Statul actual, Meteor Press, București, 2021). Probele sunt, din nefericire, tot mai numeroase. Sintetizând: deciziile nu mai sunt inspirate de „contract cetățenesc”, ci de o voinţă meschină instalată peste cea a cetățenilor. Ce recunoaștere a valorilor, când formulele cu care se gratulează decidenții între ei – „șoferii”, sau „chelnerii”, sau „secretarii” șefilor, ori „plantații serviciilor” – exprimă fondul? Ce legalitate, când nu contează interesul public, ci impunerea de aberaţii (legile educației, ale justiției, ale digitalizării, ale securității etc.) care împilează cetăţeni și vor trebui înlocuite la prima ocazie? Ce legitimare, când se instalează nu guvernele țării, ci nepriceputele „guverne ale mele”, cu servicii secrete?
Sare în ochi cercul vicios al experienței recente a României. Un ins nepregătit este propulsat în funcţie, acesta împarte posturi publice, precum o proprietate, unor inși care, neavând prin ei înşişi relief, îi ţin isonul. Prin mecanismul, rejectat în democrații, al „desemnărilor personale”, statul de azi a fost pus la dispoziția unor decidenți nepregătiți, săraci în scrupule. Cum spunea Boileau, un nepriceput găseşte adesea alţii şi mai nepricepuți, care să-i ia în seamă inepţiile. Avarierea statului se datorează, în substanță, nepriceperii celor care ajung să decidă, răsturnării ierarhiei firești de valori din instituții şi iresponsabilității.
Știm prea bine că instituțiile joacă rol cheie în viața oamenilor și a unei societăți. Numai că, în România actuală, se discută rareori la modul precis funcționarea instituțiilor și valoarea oamenilor. Se și întreține, ca o plagă, emiterea de păreri vagi, de șuetă, despre instituții și persoane, în locul examinării faptelor și a contribuțiilor aferente. „Părerismul”, “vorbirea ca aflat în treabă” au și devenit noul sport, în locul tot mai decăzutelor sporturi propriu-zise, cum erau, de pildă, handbalul, fotbalul, atletismul din țară! De aceea se și ajunge la a crede că în Constituție figurează regim prezidențial și la a propulsa candidați de relevanță scăzută din generația lor, plagiatori, simple creații ale familiei sau forțelor oculte, inși care nu au construit vreodată ceva. Nici măcar Parlamentul nu mai face o analiză precisă, „disciplina de partid” rău înțeleasă sufocând aproape orice.
Nu-i de mirare astfel că emigrația din România este cea mai mare dintr-o țară a lumii în timp de pace. Se emigrează nu doar din motive economice, ci și din neîncredere în instituții – de la cele alocate dezvoltării, trecând prin sănătate și educație, la justiție și protecție personală. Se emigrează din neîncredere în viitorul de la fața locului.
Pe de altă parte, la plecarea din funcții de conducere se fac autoevaluări de genul „am făcut reforme”, „am obținut aprobarea partenerilor” etc. Nimeni însă nu verifică aceste pretenții. Se și acordă, apoi, după ifose, gratificații. Dar din tot nu rămâne decât lucrul cât mai prost făcut, căci întregul este de la început fals.
Degradarea instituțiilor din România actuală începe cu faptul că nu se vrea și nici nu se știe evalua persoanele. Vorbele goale bazate pe impresii în grup vor să înlocuiască examinarea faptelor. Mai nou, decidenții se recrutează dintre absolvenți modești, încât să nu pericliteze șefi mediocri. Iar, apoi, toți sunt apreciați nu după capacitatea efectivă, ci după funcțiile deținute. Nu mai contează că inșii nu înțeleg statul democratic, că nu sunt în stare să conceapă singuri trei pagini, că nu au alte idei decât ideile șefilor lor, că nu rezolvă ceva în interes public.
Adevărul factual este că statul României actuale este după încasarea de lovituri grele – subminarea constituționalismului, distrugerea legitimării, reclădirea „statului paralel”. Acum el își adaugă o altă lovitură – căutarea obsesivă de pretexte pentru evitarea democratizării. În timp, „vinovații” s-au înmulțit. „Preşedintele” i-a și indicat pe rând într-o antologie a gafelor – „nişte evrei”, „nişte PSD-işti”, „nişte unguri”, desigur și „nişte parlamentari”. Acum alții sunt la rând. Țintele au fost „PSD”, a urmat „UDMR”, în curând vor fi alţii! Potrivit chimiei cunoscute a incapacității de a elabora alternative mai bune pentru cetățeni!
Salvarea? Nu este salvare care să nu treacă prin deşteptare. Soluția este evidentă pentru cetăţeanul care se respectă pe sine. El nu are nevoie de sfaturi complicate. Doar cetăţenii României, fără de care nu se poate rezolva ceva în statul lor, pot curma degradarea.
Nu există rezolvare la avariile statului actual fără a schimba direcţia – spre o democraţie meritocratică. Situația este de luat acum de la rădăcină, schimbând hotărât ocuparea funcțiilor în stat și procedurile prin care se face acesta. Altfel, avarierea înaintează.
Imi cer scuze ca l-am omis pe domnul Corneliu Coposu, un alt mare roman alaturi de Ion Ratiu.
Soluții de asanare și deratizare a instituțiilor statului există, de exemplu :
La următoarele alegeri, în campania electorală, tembeliziunile toate, dar absolut toate, să prezinte la orele de maximă audiență, candidații la dregătoriile statului înpreună cu CV-urile lor, într-un mod transparent, asta este soluția, stimați concetățeni, altfel, ne mănâncă neomarxiștii globaliști, treziți-vă români, suntem deja captivi de 32 de ani, în nisipurile mișcătoare ale tranziției securiste înpuțite, doar capul ni se mai vede, dacă nu se face asta, în’24 vom fi pierduți definitiv !
Domnul Marga nu a facut nimic pentru indreptarea situatiei, ba tine si partea PSD-ului, cel mai mare rau al Romaniei. Problema este ca nu au reusit impunerea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara. De ce nu a reusit domnul Marga si PNTCD-ul impunerea acestuia, de ce s-au lasat infiltrati de fostii securisti care de altfel au si distrus PNTCD? Domnul Marga este un academician intr-un turn de fildes, nu este de niciun folos poporului roman, iar analizele dumnealui nu aduc niciun beneficiu nimanui. Ce folos ca ma pot vedea in oglinda, dar nu pot sa ma toaletez pentru ca nu am mijloacele necesare… Domnul Marga un beneficiar de sinecuri securisto-pesediste la fel ca si Regele Mihai si multi alti PNTCD-isti. Singura exceptie – Ion Ratiu – dar omul acela a venit de pe alta „planeta”. Continuati domnule Marga furtunile dumneavoastra intr-un pahar de apa. Probabil ca sunteti tinuti din scurt de „protectorii” dumneavoastra care va lasa lesa libera atat cat e necesar, dar sa nu cumva sa spuneti lucrurilor pe nume. Sunteti un alt invins (bineinteles cu foloase materiale mari) alaturi de celebrul secretar BOB al UB, onor Emil Constantinescu. Ati avut si dumneavoastra contributie importanta la ajungerea Romaniei la statutul de colonie. Bravo!
„Doar cetăţenii României, fără de care nu se poate rezolva ceva în statul lor, pot curma degradarea.”
Perfect. Dar de unde luăm cetățenii?
Căci deocamdată avem pe aceia care au turnat la securitate în zilele cu soț și urmașii lor. Aceștia, probabil, sunt reprezentați la vârful politicii de vânzătorii de copii și de tinere.
Îi mai avem pe cei care au turnat la securitate în zilele fără soț și urmașii lor. Reprezentați, probabil, de jefuitorii de bătrâni.
Restul, grătare, mici, bere, manele și portofele.
Cu cine vreți să faceți stat, domnule profesor?
Colonia Marginală Eșuată cu 150 miliarde coco datorie externă e butonată prin intermediul unei Caracatițe masono-securice trădătoare de Neam și Țară.
Doar Putin mai poate tăia brațele acestei caracatițe infecte (spun asta cu mare durere în suflet).
Deci, Slavă Z !
Oaauuu,. ”Statul actual din țara noastră ”,.. expresie cam curioasă și cu subânțelesuri.. ”țara romanească” nu e stat,.Romania e ”stat” eșuat..deci se descompune, se dezmembrează..STATUL nu e tagma jefuitorilor, a mafiilor și a unui cap pătrat aflat la cotroceni. Românul de asemenea nu e popor,. Nu are cultura unui popor, nu are empatie, solidaritate, nu e gospodarul propriu ci altu să i le facă,. Deci românu de fapt e un oportunist care are la dispoziție un teritoriu de jefuit, murdărit, batjocorit, doar le-a primit plocon,.profită cît mai poate.
Domnule Marga, vă mulțumesc!
Nimic nu poate fi pierdut atâta vreme cât vor mai fi voci să spună şi inimi care s-adune laolaltă din risipire alte inimi, inimi ce-au fost date pământului ăstuia. Cuvântul să fie puternic ecou de deșteptare din noaptea neputințelor noastre, iar clopotele neamului nostru să bată fără-ncetare, să nu uităm că încă suntem, să vrem să mai fim.
Dacă statul ar avea doar patru avarii limitate la cele descrise de Domnul Marga, atunci ar avea şanse să se redreseze. Puține dar le-ar avea. Eu sunt mult mai pesimist în privința redresării statului căci din perspectiva mea, în actualul context intern şi internațional, conceptul în sine, nu mai corespunde noilor realități iar aceasta este principala „avarie” pe care Dl. Marga nu o evidențiază şi căreia, desigur, nu-i poate găsi nici remediu. Aşa cum conceptul de existență nu are grade de comparație căci, teoretic, nu putem afirma că „existăm procentual, ” mai mult sau mai puțin, în alt mod decât cu referire la vârste, aşa putem spune şi despre stat sau orice alt gen de comunități finite şi definite în care trăiesc indivizi cu infinite preocupări. Nu putem spune acelaşi lucru din perspectiva existenței Pământului, Lunii, Soarelui, Stelelor, spre exemplu a căror stare de existență nu o putem influența. Cam la fel se prezintă lucrurile şi din perpectiva organizării suprastatale în fața cărora unii dintre noi ne zbatem ca peştele pe uscat. Aşadar, să nu mai vindem iluzii, Domnule Marga. Întreaga filozofie de viață anilor trecuți se află în stare de resetare. Mereu alții sunt vinovați, niciodată noi înşine. Omul are o existență mult prea scurtă ca să-şi poată corecta propriile greşeli. Noroc că viața este astfel croită încât mereu vin alții din urmă care încearcă să o facă…
…toata lumea se pricepe la fotbal si politica!…din pacate, viata reala este cea descrisa de profesor…dar descrierea nu repara problema…a identificat problema reala?…sa presupunem ca da…insa acesta este prima conditie a procesului de vindecare…solutii?…da, exista, le vad si oamenii fara pregatire pe domenii…si acum ajungem la adevarata problema, singura:cine sunt oamenii care ne conduc si cum ajung sa faca acest lucru?…in acest moment, prin mecanismele create de-a lungul timpului este aproape imposibil sa se mai faca ceva in interesul tarii…la vot, oamenii pun degetul pe cei care promit mai mult, fara a se intreba daca acestia-si pot tine promisiunile…si, din an in an, cu un invatamant distrus sistematic, avem din ce in ce mai multi neganditori/masa de manevra…ironia este urmatoarea:dupa 33 de ani, singura concluzie-si rezolvare a problemei-este ca doar o intoarcere in trecut ne-ar mai salva ca neam…restul, cuvinte insirate…si iorga a fost intelectual, ministru…politica este o combinatie intre eruditie si instinctualitate…preaeruditii duc lipsa de…
Profesorul Marga printre puținii demni de funcția de președinte al României
Este esențial să se discute pe fapte, nu pe închipuiri, aproximări, bîrfe. Pe bună dreptate domnul Marga semnalează că tocmai unii care vor să dea sfaturi nu știu discuta. Are dreptate. Cu părerism nu se rezolvă nimic. Analiza pe fapte și gîndirea corectă și curajoasă sunt punctul de plecare. De aici începe soluția. Altfel totul rămîne înecat în vorbe goale. Suntem capabili de așa ceva? Sau ne prăbușim în vorbăria ce aduce doar pagubă?
@toma:
Bravo!
Peste tot, domnule Marga, politica a atins varii grade de degradare iremediabilă pentru că o activitate proprie grupurilor de cimpanzei nu poate aduce beneficii decât tot unor cimpanzei.Am întrebat un grup de oameni la ce este bună politica, și am primit răspunsuri care se pot rezuma la”Fără politică totusi, nu se poate”.Argumente la întrebarea:”cu ce poate un neica nimeni din fruntea unui minister să ajute domeniul respectiv, mai ales că ministerul ests o încrengătură spornică de varii specii de grămătici pusi pe ptocopseală” nu mi-a putut răspunde nimeni, Statul este o corporație, domnule Marga, însa una fără obiect de activitate clar.Și-n situația asta nu se află doar Statul Român..
În timp, „vinovații” s-au înmulțit ?
-Vetuța Stănescu, secretar de stat,
abia ce am aflat…..
Oglinda nefardată a societății românești postdecembriste bine prezentată de prof Marga.”Doar cetăţenii României, fără de care nu se poate rezolva ceva în statul lor, pot curma degradarea.”Ar fi binevenite unele detalii la cele cuprinse între ghilimele, pentru că s-a observat că votul românilor nu are nici o importanță, e ales cine trebuie ….Deci ce trebuie să facă cetățeanul de rînd pentru a schimba această societate putredă și coruptă ?
D-le toti pun degetul pe rana fara sa stie solutia vindecarii sau macar sa se implice pt a aduna fortele binelui! O sa descoperiti peste inca 20 de ani ca situatia va fi aceeasi chiar mai rau decit azi! De ce? Pentru ca asta este specificul democratiei capitaliste romane!O mare balta plina de noroi si nevertebrate! Balta trebuie asanata ori radical ori lasata sa se usuce la soarele indiferentei umane!
Un articol excelent al domnului profesor, o analiza a situatiei actuale
Astazi avem lectii pe viu si din natura privind traiul in lagarele de exterminare ,aduse la zii de nazisti ca Firea Y Pandel y Godel y etc
Nu ma pot opri sa nu subliniez ca dupa lovitura de stat din decembrie 1989 sex-curitatea a inlocuit se-curitatea,din rau am ajuns si mai rau daca niste japite venite cu pluta in Capitala dupa 89 ajung sa crizeze o tara intreaga
O obervatie pentru „..istorici europeni : statul român nu a lămurit etc”:))
Intr-un interviu -fluviu recent povestea Ceslav Ciobanu ,moldoveanul translator al lui Gorbaciov ca la biroul acestuia primeau in anii 87-89 scrisori („nici una din Romania”) care-l propuneau lui Gorbaciov pe Iliescu in locul lui Ceausescu:)) Tot „europenii”saracii cu bagatul in seama..
PS ramane definitiv,dupa 89 sexcuritatea a inlocuit securitatea,vezi cazurile tortionarilor de azi
Statul Romania de azi este o corcitura intre sistemul mondial condus de banditi anti-democratici si spiritul poporului inclusiv al intelectualilor care e spirit de sluga. Nu poate iesi nimic bun din combinatia asta. Alte state au gasit niste cai de a fi independente (vezi Ungaria) dar evident spiritul poporului e de demnitate si libertate. Poporul ungar nu cred ca e mai inteligent sau mai intelept dar acest spirit plin de curaj il deosebeste de sclavii din colonii. Sclavii nu au niciodata un viitor luminos.
„acesta împarte posturi publice, precum o proprietate,”
ORICINE are un cat de mic drept de decizie, de semnatura,
primar,functionar,etc
crede ca SEMNATURA LUI E APOSTILA LUI DUMNEZEU!
Prima ține de tratarea subumană a cetățenilor INSTITUTIONALIZATA!
-deja avem institutii care se ocupa cu asta!!!!!!!
Există o singură realitate statală în România la care impiegații de mișcare ai angrenajelor instituționale muncesc fără încetare de 33 de ani. Anume statul român să devină inamic al cetățeanului, un suprastat al privilegiaților cocoțat pe umerii și așa firavi ai populației ce nu a fost aleasă să reprezinte esența statală. Numai ei cei aleși, noua clasă, noua nomenclatură a mandarinilor statali, proști și răi, corupți și iresponsabili pot configura viitorul României. Unul advers celui statuat în constituție ca obligații contractuale ale statului față de cetățenii săi. Jivinele politice, în sens platonician desigur, au acaparat statul pe persoană fizică și tot ce mai au de făcut este disciplinarea poporului prin teroare administrativă, penală sau mai simplu, prin ignorarea arogantă a poporului neprivilegiat. Apoi nu mai au de făcut decât să stoarcă bogățiile acestei națiuni, umane, mobile și imobile până la ultima picătură în favoarea clasei privilegiate, sau în favoarea străinilor ce le dau firman de stăpânire peste români. Retrăim cam tot conjunctura istorică a țărilor române în timpul fanarioților, a boierilor trădători și a Înaltei Porți, sub alte denumiri desigur. Să mai spunem că istoria nu e ciclică!
Dacă te și documentezi pentru ce zici, toma, vei observa trei fapte, pe care le știu exact, fiindcă am lucrat împreună. 1. marga nu are legătură cu universitățile bidon, căci nu a înființat vreuna. Cînd în toamna lui 1997 a preluat ministerul, erau deja înființate, unele trecute și de Parlament (de altfel, johannis și alții vin din alte universități decât bidon, selectați de cine i-a selectat); 2. ca rector a adus profesorii de la ubb acasă, contra obiceiului de a preda la n – bidoane. Sunt acte de arhivă limpezi; 3. marga a spus lucrurilor pe nume în mod continuu. Citește presa timpului sau volumele sale Explorări în actualitate; Ieșirea din trecut; România de azi. o diagnoză; România în Europa actuală etc. Ce spui se poate discuta. Dar ar fi bine să o facem pe fapte.
E cel mai tare si mai concis discurs al d-lui Marga.Sa fie mai mult decit atit.
Prima mare greșeală este că în partide se înscriu oameni fără valoare, fara onoare, foarte tineri si fara sa fi realizat ceva in viata și care au ca drept tel capatuirea urgenta pe orice cale. A doua greșeală, se promovează la vârful partidelor oameni care își urmăresc doar interesul personal nu interesul general al societății. A treia greșeală este că organele nu se autosesizează la nereguli, iar atunci când sunt sesizate răspund la 30 de zile sau nu răspund lăsând cetățeanul să-și facă singur dreptate, daca poate, daca nu, este strivit de cei din jur. Ce reguli, ce respect pentru lege, fiecare da din coate după cum vor mușchii lui. Și cel mai rău lucru e că lupul este numit paznic la oi!
Domnul Marga a devenit din ce in ce mai activ in ultima vreme. Intrebarea pe care o pun pentru dansul in calitatea sa de intelectual de marca in Romania anilor 2023(+), unde a fost dumnealui cand s-au infiintat universitatile bidon care au produs pe banda „diplomatii” actuali aflati la guvernare. De ce nu a pornit un protest, el si colegii dumnealui intelectualii ? Au preferat sa lase Romania in deriva la mana serviciilor ( tot diplomati creati la timp partial prin aceeasi metoda ca si politicienii). Intelectualitatea a stat pe margine a devenit inexistenta. Se pare ca l-au uitat pe Eminescu, nu poetul ci jurnalistul , cel care denunta la vremea lui aceesi si aceeasi coruptie si nepotism promovat de ani si ani sistemul politic.
De acord, proiectul Romania se scufunda, dar se scufunda de ani de zile, iar poporul (cel fara minte – sa fim realisti) are nevoie de modele care au lipsit in ultimii 33 de ani . Au fost doar unele licariri – sa nu il uitam pe Domnul Coposu, dar au fost stinse foarte repede de catre securisti. Deci unde a fost intelectualitatea Romaniei ? Acum este foarte usor sa critici , ai si de ce si din ce in ce mai multe „subiecte”, dar in momentul in care ai lasat societatea in deriva nu te poti erija in salvator.
Eu fac parte din generatia de „ingineri” creati pe vremea comunismului , cei care au ajuns in occident si au ajutat masinaria de acolo sa functioneze. O solutie ar fi ca acesti ingineri sa se intoarca acasa (unii chiar au facut-o), dar nu ii asculta nimeni in aceasta Romanie salbatica.