Aria autonomiei, fredonată la Congres: „Cheia e legalizarea!”

Relația majoritate – minoritate din România trebuie să fie soluționată pe termen lung, iar cheia este legalizarea autonomiei, care nu se îndreaptă împotriva nimănui, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la Congresul UDMR, unde și-a prezentat raportul de activitate. Potrivit acestuia, cele două comunități, cea română și cea maghiară, nu pot să își împartă trecutul, dar poate vor reuși să construiască și să planifice împreună viitorul.

„100 de ani în România, 1000 în Transilvania, ne-am folosit de Centenarul românesc ca de o ocazie, am spus cu ce am contribuit, noi, maghiarii, la dezvoltarea țării, la construcția țării în ultimii 100 de ani și am formulat foarte clar la ce ne așteptăm de la statul român. Relația majoritate – minoritate trebuie să fie soluționată pe termen lung și cheia acestei soluționări este legalizarea autonomiei, care nu se îndreaptă împotriva nimănui, este pentru acea comunitate care garantează perseverența, care contribuie de 100 de ani la dezvoltarea acestei țări. Nu putem împărți trecutul, dar poate vom reuși să construim și să planificăm împreună viitorul”, a spus Kelemen.

Conform acestuia, dezbaterile arată că mai sunt foarte multe de făcut pentru ca între cel două comunități să scadă neîncrederea și prejudecățile.

„Noi am pornit de la premisa că trebuie să fim cinstiți și onești, câteodată prea direcți, dar niciodată să nu măturăm nimic sub preș. Această bătălie trebuie inițiată de noi, de comunitatea maghiară, de UDMR, și trebuie să și ducem bătălia până la sfârșit. Minoritatea maghiară din Transilvania s-a consolidat, am reușit să contracarăm atacurile la adresa comunității noastre, în special cele adoptate pe cale legislativă care vizau retragerea unor drepturi deja dobândite. Nu am renunțat, nu renunțăm, nu ne dăm de o parte și nu o vom face nici de acum încolo, atunci când este vorba de UMF Târgu-Mureș sau când este vorba de utilizarea simbolurile noastre naționale”, a subliniat liderul UDMR.

Kelemen a afirmat că, după 100 de ani de trai minoritar, după 30 de ani de dezvoltare comunitară și după 8 ani de președinte al UDMR, este convins că procesul de dezvoltare a comunității nu poate fi declarat niciodată finalizat.

„Trebuie să fim îndrăzneți să formulăm obiectivele noastre, trebuie să fim realiști, să nu ne autoamăgim cu răspunsuri proaste”, a conchis Kelemen Hunor.

Despre combinațiile politice

Kelemen Hunor a mai spus că UDMR a dat dovadă de pragmatism și cooperează de 2 ani cu coaliția guvernamentală, adăugând că „în politică, ne putem asocia cu cine putem şi nu cu cine am dori”.

Hunor a declarat la Congresul UDMR, că Uniunea a căutat asocierile cu acele partide cu ajutorul cărora să ducă la succes interesele minorităţii maghiare, fie în cazul şcolilor, fie în cazul dreptului de folosire a limbii materne.

„Acum pot să spun că în asocierile pe care le-am făcut am fost îndrăzneţi, pentru că am căutat posibilităţi şi nu scuze. Numărul posibilităţilor noastre a fost destul de limitat. Am căutat încotro o putem lua, cu cine putem să ducem la succes interesele minorităţii maghiare, fie fiind vorba de şcoli, instituţii de învăţământ, de dreptul de folosire a limbii materne. Nu ne-am legat de mâini şi de picioare la autorităţile locale. Am luat în considerare dorinţa majorităţii şi am respectat-o întotdeauna. Ne-am coalizat cu liberalii şi în altă parte am lucrat împreună cu social-democraţii. Asta în funcţie de posibilităţile care erau date în autoritatea locală respectivă. La nivel naţional, de doi ani avem o cooperare cu coaliţia guvernamentală. Şi în această chestiune am fost pragmatici, dar pot să vă spun că în politică ne putem asocia cu cine putem şi nu cu cine am dori sau cu cine am avea posibilitatea să fim mai aproape din punct de vedere ideologic”, a spus Kelemen.

Acesta a criticat relația cu PNL, spunând că degeaba UDMR se află în aceeaşi mare familie a PPE cu liberalii, deoarece nu au avut niciun rezultat împreună.

„În toate problemele de minoritate ne-au împiedicat, la fel ca şi USR, care a vorbit de înnoirea politicii româneşti. Nu vorbesc de vechii naţionalişti, pentru că de la ei nici nu ne-am aşteptat la altceva, ne-am obişnuit cu modul lor de gândire, cu mentalitatea, cu modul lor de a lucra. Tocmai de aceea, din partea PNL-USR, în relaţia noastră cu coaliţia nu putem să înţelegem nicio critică altfel decât ca un rezultat al luptei de politică internă. Bineînţeles că îi respectăm şi pe ei, pentru că din dorinţa alegătorilor ei se află în Parlament şi cerem şi noi acelaşi respect din partea lor şi nu putem decât să sperăm că raportul în ceea ce priveşte minoritatea maghiară o să se schimbe”, a spus liderul UDMR.

Acesta a precizat că în ultimii doi ani i s-a oferit UDMR şi posibilitatea de a face parte din coaliţia guvernamentală, dar nici în 2017 şi nici în 2018 conducerea Uniunii nu a considerat că sunt asigurate condiţiile necesare pentru acest lucru, astfel că a fost refuzată oportunitatea.

„Am spus un <nu> ferm acelei opoziţii care, după ce ne-a atacat în permanenţă minoritatea, ne-a spus să venim să votăm pentru îndepărtarea Guvernului. Niciodată nu am negat că ne-am putut imagina un guvern mai bun decât de cel care este sau cel care a fost, cel puţin din trei cauze. În coaliţie majoritatea există şi fără noi şi nici cu noi nu ar fi putut obţine majoritatea opoziţia. Opoziţia nu a putut şi nici nu a vrut să ne arate niciun fel de alternativă, pentru că nu avea nici şef de guvern, nici program de guvernare şi nici propuneri pentru miniştri”, a explicat liderul UDMR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.