Articole scrise de: Adrian Majuru

Acest articol prezintă tehnicile de echilibru afectiv puse în aplicare de profesorii Francisc Josif Rainer și elevul său, savantul de mai târziu, Ștefan Milcu.

După cum spunea la vremea lui Spiru Haret, „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara”

Profesioniștii sunt marginalizați politic și, mai grav, sunt marginalizați profesional și social de găștile politice cu prelungiri anatomice în societate și economie. Aici este cancerul politic și aici trebui intrat cu fierul înroșit.

Noul model de civilizaţie este în primul rând un nou tipar economic „trecut pe fluxuri de energie mai scăzute simplificând sistemele noastre sociale, politice și economiceˮ pentru a putea trâi cu un buget energetic mai scăzut

Oraşul nu a avut şansa unui „arhitecton” care să pună în aplicare un plan urbanistic de amploare, pe care să-l coordoneze cel puţin un deceniu, cu un buget generos.

Specialiştii în alimentaţie studiază nevoile cantitative şi calitative de hrană  ale diverselor tipologii umane, după sex, vârstă, activitate depusă etc.

Natura a ajutat la apariția și formarea noastră iar distrugerea naturii va determina, prin falimentarea naturii și războiul resurselor, extincția noastră; un posibil final al Antropocenului va fi acesta.

Serbările câmpeneşti animau fiecare comunitate urbană, cât de mică, sindicatele având un rol foarte activ în organizarea lor. Dispăreau…

A fost cândva o perioadă din viaţa fiecăruia dintre noi care se numea „emancipare“.

Adesea m-am întrebat cât de mult putem coborî în timp, pentru a afla care a fost cel mai vechi concurs de frumusețe din țara noastră.

În societatea românească, semnalul schimbărilor de atitudine şi înfăţişare l-a dat societatea aristocratică

Viaţa de acasă se naşte altfel cu fiecare dintre noi. Ea este bagajul nostru mitologic. Există mai întâi, viaţa de acasă construită de părinţii noştri

Jocurile şi jucăriile rămân la scară istorică cele dintâi accesorii care modelează comportamente, creează atitudini, sporesc imaginaţia.

Bucureştiul şi societatea românească modernă au cunoscut un tip de socializare pe care îndeosebi tinerii l-au folosit în felurite chipuri: balurile.

Lumea se prăbuşeşte în interior. România alunecă încet, într-o dureroasă şi lungă implozie.

În ce fel de univers s-a născut „omul nou“ care este?

Bucureştiul a fost în ultimele două sute de ani o adevărată arenă a confruntărilor între „nou“ şi „vechi“, între oraşul care se încăpăţâna să dăinuie şi acela care s-a chinuit îndelung să prindă contur.

Imediat după Revoluţie în România au pătruns mai multe convoaie umanitare. Aceşti occidentali descopereau o ţară cel puţin curioasă pentru nivelul de dezvoltare european. De altfel, un medic venit cu unul dintre aceste convoaie a emis butada devenită astăzi celebră: „în România se întâmplă două lucruri cu populaţia acestei ţări, unul rău, iar celălalt bun. […]

Considerat astăzi în multe orașe moderne drept un transport ecologic, bicicleta a obținut drepturi egale cu celelalte vehicule.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Mina Minovici a publicat articolul intitulat „Un caz de nebunie morală înaintea justiţiei“. Sursa articolului a fost o întâmplare nefericită a unui nevropat lăsat fără supraveghere. Povestea s-a derulat astfel: într-o seară de vară a anului 1896, un tânăr a cunoscut o fată, domnişoara S, şi află că „e fiica […]

Cum s-a născut gustul pentru a călători alături de familie sau prieteni este o poveste care coboară în secolul al XIX-lea.

România este țara gloriilor de-o singură zi, dar și a conturilor de-o viață. După stingerea succesului, recunoscut de altfel, a doua zi totul cade în uitare. Și apoi, grabnic într-o puturoasă nepăsare. Reușita literară confirmată de o lansare de excepție este anulată de anonimatul zilelor care vin. Tot așa, reușita diplomatică recent obținută la Haga […]

În urmă cu mai bine de o sută de ani, Nicolae Filipescu a descris procesul politic prin care se vor naşte „baronii locali“ şi care va fi rolul lor în societatea viitorului. Autorul îşi începe discursul prin a defini egalitatea politică, care ar reprezenta „dreptul tuturora de a participa la suveranitatea naţională“. Aici se pune […]

Aşa cum fiecare generaţie vine cu un aport nou de aspiraţii şi un bagaj diferit de proiecții profesionale şi manifestări sociale, tot așa, şi civilizaţiile, în decursul epocilor, au dispărut, dar s-au și transformat în altceva, într-o singură generaţie adesea, dacă au ignorat seismele hrănite de periferii. Adesea, subteranul social scapă controlului instituțional, deoarece el […]