Am trăit, ca într-un vis, un sfert de secol de speranţe neîmplinite. Când s-au dus anii? Suntem şi mai săraci şi un pic mai bătrâni… Statul este bolnav, iar economia, câtă a mai rămas, este din nou în recesiune; firmele dau faliment cu miile pe semestru, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton are, cum se spune într-un film, o „reţetă secretă”, originală, dar pierzătoare, la fel ca democraţia.
A-l pune, în aceste zile, pe un țăran să judece actualitatea românească politică, socială și culturală poate fi o experiență reportericească unică.
În volumul său de memorii, intitulat „Confesiunile unui asasin economic” (Confessions of an Economic Hit Man), economistul american John Perkins dezvăluie din interior, cu un curaj unic, structurile guvernamental-corporatiste care domină lumea globală.
Patriot sincer şi naţionalist moderat, deputatul Bogdan Diaconu a ajuns la concluzia că partidul din care făcea parte, în frunte cu prim-ministrul, pune în pericol unitatea statului român, prin concesiile inadmisibile pe care le face inutilului aliat de guvernare, UDMR.
Bucureşti, capitala României. Din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, este metropola cel mai greu încercată din Europa, la sfârşitul secolului al XX-lea şi în primul sfert din secolul următor.
Un cititor împătimit de lângă Bucureşti mi-a amintit că vine vacanţa şi că ar trebui să abordăm subiecte „de vară”. Mă conformez şi vă propun un interviu despre evoluţia folclorului românesc în ultimii 25 de ani.
Zgomotul de fond al alegerilor europarlamentare a estompat, pe nedrept, importanţa vizitei vicepreşedintelui SUA, Joe Biden şi, mai apoi, a celor trei membri ai Senatului american.
În ziua de 19 octombrie 2013, în timp ce marşurile de protest împotriva proiectului Roşia Montană şi a gazelor de şist ajungeau la punctul maxim în Bucureşti, Cluj-Napoca şi în alte mari oraşe din ţară şi străinătate, moţii liberi din Apuseni s-au adunat în centrul oraşului Câmpeni, pentru a-şi exprima îngrijorarea pentru pierderea a mii şi mii de slujbe şi pentru pagubele imense presupuse de eventuala exploatare minieră din zonă.
Vreţi să înţelegeţi România de azi, la 25 de ani de la căderea dictaturii? Vizitaţi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, din Sighetul Marmației.
Dr. Călin Georgescu este unul dintre cei mai importanţi experţi români în dezvoltare, şi anume în dezvoltarea durabilă. Între 1997 şi 2013 a fost director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din România, iar din anul 2013 este preşedintele Clubului de la Roma (Centrul European de Cercetare din Viena, Austria).
În ultimele trei luni, guvernul Ponta a adus din nou în prim-planul vieţii publice, după modelul din iarna anului 2012, Jandarmeria. Matahale mascate, blindate cu ultimul răcnet de echipamente de protecţie, achiziţionate cu bani grei din vistieria publică, ies la drumul mare şi pun „ordine” între diverşi protestatari.
Graţie sprijinului acordat de scriitoarea Stela Elisaveta Nica din Toronto, o doamnă profund dedicată cauzelor româneşti, recent admisă într-un program de master la Azusa Pacific University, din California, l-am descoperit pe inginerul şi inventatorul Dan Braşoveanu, din Baltimore, Maryland, SUA – un as în aeronautică, creat la şcoala politehnică a Bucureştiului şi specializat în şcolile superioare de doctorat ale Americii.
Petre Cichirdan din Râmnicu Vâlcea este un manager cultural de factură enciclopedică, un neobosit luptător pentru diverse cauze ale societăţii civile.
Data de 1 septembrie 2013 rămâne în istorie ca prima mare ridicare românească împotriva unei corporaţii multinaţionale şi împotriva cârdăşiei vinovate dintre politicieni şi proiecte veroase de spoliere a bogăţiilor ţării.
Cu ocazia Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, Traian Băsescu a revenit la tema sa favorită: politică națională. Acuzat de campanie electorală pentru partidul Mișcarea Populară și, deopotrivă, de intervenții oportuniste, fără consecințe notabile în plan european, Băsescu a pus totuși un accent ascuțit și necesar și în chestiunea maghiară și în cea basarabeană și în cea sârbească.
În 25 iunie 2013 s-au împlinit 58 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României (BNaR). Este biblioteca fără firmă sau „Biblioteca Samsung”, de care am scris, cu mâhnire, cu câteva luni în urmă. Din curiozitatea de a afla ce se întâmplă în impozanta clădire de sticlă din Unirii 22, presupusă a fi sediul tezaurului naţional de carte şi publicaţii, am stat de vorbă cu un bibliotecar care şi-a iubit atât meseria, cât şi instituţia, Biblioteca Naţională.
În ultima vreme, numele satului ARCHITA/ARKEDEN din judeţul Mureş a ajuns pe buzele multor români. În primul rând, datorită vizitei Prinţului Charles. În al doilea rând, graţie evenimentelor culturale petrecute la zece zile după vizita Prinţului, sub patronajul Alteţei Sale Regale şi Imperiale Arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen.
Pe 22 aprilie, de Ziua Pământului, se inaugurează oficial site-ul Fundației Culturale Roșia Montană, al cărei președinte, profesorul de arheologie Ioan Piso, îi invită pe toți internauții să ia parte la acest eveniment, accesând www.fundatia-culturala-rosia-montana.com. Puțini știu însă că…
Aniversarea a 23 de ani de la victoria Revoluţiei Române (sau cum doreşte fiecare s-o numească) a trecut şi în acest an în umbra evenimentelor politice la zi. Nimeni nu are timp şi chef şi dispoziţie să vorbească sau măcar să asculte noile dezvăluiri privind evenimentul care, orice s-ar spune, cu toate umbrele sale, ne-a înscris pe orbita capitalismului şi democraţiei de tip occidental.
Cei care au cheltuit milioane de lei noi din banii publici, pentru a comanda unor firme din străinătate un aşa-zis „brand de ţară” al României, ar trebui să ştie că adevăratul „brand” este lângă noi, pe orice deal sau movilă, în podişuri şi câmpii, în albiile râurilor, la poale de munte şi chiar pe creste, acolo unde e de ajuns să sapi un metru-doi în adâncime, ca să dai de vestigii uluitoare, multe dintre ele unicat în Europa şi în lume.
Recent, la Centrul Spiritual şi Cultural Român din Bruxelles, a fost sărbătorită „Ziua Moștenirii Românești” (Romanian Heritage Day), inițiată de Asociația „Heritage” – Partener UNESCO, împreună cu Platforma Europeană de Dezvoltare (www.edp-org.com) – prima dintr-o serie de acțiuni similare pe care această asociație doreşte să le desfăşoare în mai multe capitale europene, cu scopul de a promova valorile de patrimoniu UNESCO existente pe teritoriul României, valorile de arhitectură şi arheologie, precum şi patrimoniul imaterial al ţării noastre.
La Roşia Montană, luna august aduce festivalul fânului, FânFest. Mii de tineri din toată ţara ocupă munţii auriferi, atrăgând atenţia lumii că mineritul nu este calea cea mai bună de dezvoltare durabilă într-un spaţiu atât de bogat în patrimoniu cultural şi istoric.
Sub numele aparent onorabil: „Reabilitarea Centrului Istoric Alba Iulia, Fortificaţia de Tip Vauban – căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban – zona interioară – municipiul Alba Iulia”, Primăria şi Prefectura Alba au contribuit decisiv la distrugerea unei părţi din patrimoniul cultural al „Capitalei de suflet a românilor”. După tăierea fără milă a 600 […]
În data de 21 februarie, Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, sub semnătura fostului preşedinte, rectorul prof. Dr. Constantin Copotoiu, a dat publicităţii un comunicat prin care intenţia unora de a separa prestigioasa instituţie medicală pe criterii etnice a fost respinsă ferm. De notat că din Senat făceau parte, la acea dată, […]
Politicienii români postdecembrişti nu învaţă din greşelile trecutului. Nici din ale lor, nici din ale altora. Rezultatul? Aceşti politicieni dau naştere unor monştri. O mare parte din acţiunea politică a ultimelor decenii a lăsat în urmă monstruozităţi. Chiar dacă ar fi să invocăm numai distrugerea industriei naţionale şi înstrăinarea resurselor naturale.
Potrivit presei internaţionale, de patru ani, Grecia se află în recesiune, adâncindu-se în cea mai mare criză financiară din istoria zonei euro. A încheiat anul 2010 cu o datorie publică de 330 de miliarde de euro sau 143% din PIB.
