Autostrada prin munți – o nouă încercare a autorităților

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice procedura pentru realizarea autostrăzii Ploiești – Brașov prin Parteneriat Public-Privat, lucrare estimată la 1,36 miliarde de euro, fără TVA. Proiectul prevede, pentru sectorul Ploieşti – Braşov (Cristian) importante lucrări de artă, între care 14 viaducte şi 33 poduri cu o lungime totala de aproximativ 3 kilometri, precum şi 2,6 km de tuneluri cu galerie dublă, reprezentând una dintre provocările inginereşti cele mai complexe. Totodată, sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, precum şi asigurarea continuităţii drumurilor existente pe care autostrada le-ar putea întrerupe, relocarea variatei reţele de utilităţi pe care autostrada o afectează, lucrări hidrotehnice şi de atenuare a impactului asupra mediului. Costurile de construcţie acoperă nu doar suprafaţa de rulare, respectiv partea văzută a autostrăzii, ci şi numeroase alte lucrări care fac ca această suprafaţă de rulare să se ridice la un înalt nivel de calitate. Este vorba de lucrări importante de terasamente precum şi de consolidare a versanţilor datorate profilului geologic şi geotehnic al zonei străbătute de autostradă, lucrări a căror stabilitate este direct influenţată de executarea unui sistem vast şi judicios gândit şi realizat de preluare şi îndepartare a apelor meteorice sau de infiltraţie.În plus, există o varietate de alte lucrări specifice unui proiect de autostradă, cum ar fi sistemul de monitorizare a traficului, marcaj şi semnalizare rutieră, sistemul de apel în regim de urgenţă, sistemul ITS (IntelligentTrafficSystem), sistemul de taxare, centrele de întreţinere, spaţiile de servicii şi de parcare.
Prin realizarea autostrăzii, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, se realizează legătura dintre Bucureşti şi Braşov, unul dintre cele mai importante municipii ale României, atât din punct de vedere economic, cât şi turistic, prin conexiunea cu autostrada Bucureşti-Ploieşti deja finalizată”. Procedura are la baza Studiul de fundamentare, document aprobat de guvernul Romaniei prin H.G. nr.667/29.08.2018 publicat în Monitorul Oficial nr.758/03.09.2018 si O.U. nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat.
Guvernul României, prin CNSP, încearcă pentru a patra oară soluția Parteneriatului Public Privat pentru construcția autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov, după ce eșecurile din 2003-2005, 2007-2009 și 2013-2015. Durata de proiectare și execuție este stabilită la maximum 4 ani, cu începere din 2019. Durata de operare de către investitorul privat este de 20 de ani.  „Sunt prevăzute şi bonificaţii din partea statului dacă lucrările de execuţie se efectuează în avans, se finalizează în avans, dar şi penalităţi pentru o eventuală întârziere”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Soluția aleasă, după modelul primei încercări de construire a autostrăzii în parteneriat public-privat, din 2002-2006, diferă foarte mult de studiul din 2015, zis al lui Dan Șova, care prevedea că stațiunea va fi traversată printr-un tunel dublu, de 3 kilometri, mult mai prietenoasă mediului. Varianta lui Șova vorbea de tunel dublu la Sinaia, de 2,9 km fiecare, unul dublu la Bușteni, de 3 km fiecare, și unul dublu la Predeal, de 3,7 km fiecare. Varianta aprobată de Guvernul Dăncilă spune că traseul sectorului Comarnic-Predeal al autostrăzii Ploieşti – Braşov (Cristian) începe în orașul Comarnic la km 48 + 600. Traseul are loc în patul major al râului Prahova, cu 4 puncte de trecere a râurilor în zonele în care Prahova nu poate fi deviată din cauza condițiilor de teren (CF sau panta). Pentru a evita traseul foarte torturat al Văii Prahovei, traseul autostrăzii părăsește patul Prahovei și ajunge pe flancul stâng, trecând calea ferată cu treceri superioare. Km 52 reprezintă punctul de plecare al zonei de trecere a orașului Sinaia pentru ruta autostrăzii. Zona km 62 reprezintă secțiunea transversală dinspre flancul drept spre flancul stâng al Văii Prahovei. Trecerea este prevăzută cu un pod / pasaj peste râul Prahova și CF și o trecere superioară peste autostradă spre Drumul Național 1. În zona de trecere din stațiunea Sinaia, traseul de autostradă este plasat pe flancul stâng al Prahovei. După aceasta, până la sfârşitul zonei Sinaia şi în zona ulterioară Sinaia-Poiana Țapului, datorită zonei nou construite, numită Cumpătul şi vechilor şi noilor construcții, în patul râului Prahova, după care, prin intermediul a două treceri de pasageri suspendate deasupra drumului național 1 se va alinia la flancul drept. În zona de trecere a râurilor Poiana Țapului și Buşteni, traseul autostrăzii fiind plasat în patul major al Prahovei, apa râului nu a putut fi deviată pe zone lungi. A rezultat un traseu greoi, în special în zona Fabrica de Hârtie din Buşteni cu curbe care au o busolă de 250-300 m și mai multe poduri de-a lungul râului Prahova, dintre care unul are o lungime de 1.100 m. Apoi, traseul autostrăzii va traversa (cu un pod peste pasaj) râul Prahova, CF București-Brașov și DN1se va alinia la flancul drept al Văii Prahovei. Pe o porțiune de 1 km autostrada este plasată pe ruta CF apoi pe flanc, până la zona finală, traseul autostrăzii fiind plasat între flancul și patul râului Prahova. Această porțiune cuprinde secțiunea de autostradă care traversează stațiunea Azuga și cea dintre Azuga și Predeal. Secțiunea finală de aproape 1 km reprezintă fracțiunea pe care autostrada Ploieşti – Brașov (Cristian) se va alinia spre flancul stâng al râului Valea Râșnoavei, urmând traseul drumului național 73A Predeal- Râșnov.
Sursă foto: Economica.net

 

Recomanda 4
Cosmin Pam Matei 5186 Articole
Author

6 Comentarii

  1. Cum alte tari pot sa faca autostrazi si la noi nu se poate? Sa luam perioada 2000-2018 ,cand au guvernat si stanga si dreapta. De ce nu s-au construit autostrazi? Promisiunile din campaniile electorale cuprinse in programele de guvernare sunt de peste 2000km! Construit concret aproape de zero! De ce? Sa fie vorba numai de prostie sau predomina pofta mare de comisioane si spagi?

  2. Mai tineti voi minte cel dintai contract cu Bechtel, in baza caruia ei trebuiau sa construiasca Autostrada Transilvania?!? Gasca PSD din anii 2000 a platit (din banii romanilor, desigur) 1,2 miliarde sw euro si aia ne-au dat ciu-ciu!
    Nu vrea, oare, si gasca porcarilor PSD de telemorman sa mai faca inca o „autostrada” cu Bechtel?!?
    Gata, fratilor! Incepe DERATIZAREA!
    La anul mergem la vot sa scoatem PSD de la butoane.

  3. Este minunat ! De 28 de ani tot facem autostrazi , doar pe hartie ; se fac studii de fezabilitate , din 5 in 5 ani , pe aceiasi autostrada , dar cu alti bani ! ( Buna afacere !) Si dai si lupta neicusorule si dai si lupta ! Pai , sa ne spuna dl. Dragnea cum e cu promisiunea din campania electorala , ca vom accesa si vom lua in TOTALITATE, fondurile GRATUITE puse la dispozitie de UE ! Cum e d-le Dragnea ? De ce ne mintiti fara jena ? De ce si pana cand ? In viitoarea campanie electorala cu ce gogosi umflate si lolouri o sa ne mai tamaiati ? Pai , de aia va votat romanii ca sa-i mintiti ? Munca e grea ! De ce sa va mai bateti capul si cu proiecte pentru banii europeni ? Dati-le naibi de proiecte ! Nu ne trebuiesc ! Asa ca … ura si la gara !

  4. Domnule Pam Matei, cu toate ca va citesc desele articole, va informez ca pana nu am stiut ca busola masoara distante si nu unchiuri…….

  5. Nici în anul 2050 dupa Hristos nu o sa vedem terminata aceasta autostrada daca nu-i lasam sa fure 50% din valoarea totala.

  6. 1000 de vorbe, 2 bani nu face, din nou şi de la capăt…mai curând o să survoleze porcii Carpaţii, da’ şi ăştia au probleme de sănătate în România……

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.