Inflația a trecut pragul de 10%, pentru prima dată în ultimii 18 ani. Rata anuală a inflaţiei a ajuns în martie la 10,2%, faţă de 8,5% în februarie, în condiţiile în care alimentele s-au scumpit cu 11,2% faţă de martie 2021, mărfurile nealimentare cu 10,8%, iar serviciile cu 6,5%, relevă datele Institutului Național de Statistică.
Comparativ cu luna februarie 2022, în martie preţurile de consum au crescut cu 1,9%. Alimentele s-au scumpit de la o lună la alta cu 2,5%, mărfurile cu 1,8%, iar serviciile cu 0,67%.
„Preţurile de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna februarie 2022 au crescut cu 1,9%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 4,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 este 10,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 – martie 2021) este 6,5%”, arată comunicatul INS.
Cele mai mari creşteri de preţ faţă de perioada similară din 2021 au fost înregistrate la gaze (46%), combustibili (34%), energie termică (21%), servicii de apă, canal, salubritate (14%), iar dintre alimente, scumpiri majore au fost la cartofi (36%), ulei (32%), mălai (24%), făină (21%), pâine (16), citrice, zahăr (13%), peşte (12%). În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu 8% faţă de martie 2021.
INS menţionează că în cazul energiei electrice şi a gazelor, s-au luat în considerare la calcul prevederile OUG nr.118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece.
Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 4%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 – martie 2021) este 6,5%.
Analistul economic Bogdan Glăvan susține că saltul abrupt al inflației era anticipat. ”Cu 2 puncte procentuale într-o lună, a ajuns la 10,2%. Era clar încă de anul trecut, dat fiind decalajul dintre inflația din industrie și inflația mult mai mică de la raft. Transmiterea scumpirilor din industrie la raft se face în timp, nu brusc. Dar nu poate rămâne doar în industrie, e logic pentru oricine gândește un pic. Cu toate astea, mimăm surpriza, dăm vină pe războiul care a început abia acum o lună și jumătate, nu are nici o treabă cu rata inflației comunicată de INS și care reprezintă creșterea dintre martie 2021 și martie 2022.Stimați cititori, când a venit pandemia, în 2020, a reprezentat o surpriză și un șoc pentru toată lumea. Nimeni nu a anticipat și nici nu avea cum. Dar inflația este un fenomen arhi-cunoscut, creșterea ei a fost anticipată. Faptul că nu s-au luat măsuri contra ei în timp util demonstrează că inflația a fost dorită! O politică de stat. Discuțiile despre măsuri economice etc. sunt paralele cu realitatea și cu știință”, a spus Glăvan.
Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a precizat că inflaţia are un nou lider după ce mărfurile alimentare au prelat conducerea plutonului.
„Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic au pierdut întâietatea ca factori producători de inflaţie mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul 2, şi a luat luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare. În primul rând pâinea. Avem o scumpire peste medie la pâine. Media inflaţiei la mărfuri alimentare este 11,20% pe an şi la pâine este de 16,36%. La cartofi, o creştere şi mai mare, peste medie, 36,50%, la citrice peste medie, 12,82%, la ulei 32%, iar peste medie, margarina 16,82%. Ce arată aceste cifre? Arată în primul rând că Banca Naţională a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50% dobânda de referinţă pentru, că deşi de s-a ajuns clar la concluzia în toate băncile centrale şi în toate sistemele de analiză din lume că această inflaţie globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în niciun fel cu măsuri de politică monetară. Aici e nevoie doar de măsuri structurale. Dar iată că Banca Naţională, înăsprind politica monetară şi ridicând cu 0,50% dobânda de referinţă în recentul Consiliu de Administraţie, arată că se produc efecte de runda a doua. Toate aceste efecte în planul inflaţiei sunt efecte de runda a doua. Deci mărfurile energetice, produsele energetice, au umflat preţurile în toată lumea, au făcut inflaţie mare peste tot, o inflaţie cum nu s-a mai văzut din anii 70, dar iată că acum se produc efecte de runda a doua în sensul că curentul electric, care s-a scumpit foarte mult în lunile din urmă, scumpeşte în continuare chiar dacă uitându-ne la curentul electric vedem că preţurile au scăzut în luna martie şi a scăzut şi efectul lor în preţurile anuale”, a explicat Adrian Vasilescu pentru Agerpres.
În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, el a menţionat că acestea au trecut pe locul doi şi aici vedem că „toate produsele sunt cuminţite”, inclusiv articolele medicale, care au urcat cu 2,45%, cu mult sub medie. Dar combustibilii în continuare „lovesc şi produc inflaţie”, iar gazele îşi menţin creşterea imensă la rata anuală, aproape 47%. Serviciile au o influenţă minoră la rata anuală, de 6,53%.
„Rata anuală a inflaţiei fiind acum acum 10,15%, cu două cifre, a luat-o înaintea prognozei, pentru că prognoza anunţa o creştere cu două cifre, până la 11% în luna aprilie. Iată că avem creşterea cu două cifre deja în luna martie”, a declarat Adrian Vasilescu.
El a menţionat că prognoza a rămas deja în urma realităţii, iar lumea este în continuare în criză energetică. Iar atâta timp cât lumea este în criză energetică şi cât a intervenit dincolo de toate previziunile şi războiul din Ucraina, care ameninţă şi el preţurile la energie din toată lumea, este foarte foarte greu de făcut o „privire în viitor”.
Da aveți dreptate se numește protecție sociala aplicacata în tarile UE nu și în România noi suntem mai supuși