Această decizie luată azi a fost anticipată de analişti şi explicată prin faptul că încă nu s-au resorbit complet efectele inflaţiei fiscale, provocată anul trecut de Guvern.
Astfel, BNR preferă să rămână prudentă şi să aştepte semnele clare ale dezinflaţiei pentru a relua seria scăderilor de dobândă. Nici în privinţa rezervelor minime nu au fost surprize. Nivelul acestora staţionează la 15% pentru pasivele în lei şi 25% pentru valută.
În comunicatul de presă se arată că „BNR va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare”. Un comunicat detaliat va fi disponibil în câteva ore.
Banca Naţională păstrează nivelul ratei de dobândă de la începutul lunii mai anul trecut. Atunci, dobânda cheie a pierdut 25 de puncte de bază, de la 6,5 la 6,25% pe an la capătul unei serii de scăderi întinse pe parcursul ultimilor doi ani. În mod normal, băncile centrale coboară dobânda cheie când inflaţia scade şi o ridică atunci când acest indicator creşte.
Inflaţia a explodat anul trecut după decizia Guvernului de a creşte TVA-ul cu 5%. Vorbim însă de o inflaţie fiscală, nu monetară, şi astfel BNR a preferat să îngheţe dobânda cheie. Specialiştii din băncile comerciale văd astfel motivaţia din spatele decizei de azi a BNR: presiunile inflaţioniste sunt încă semnificative, motiv pentru care e mai prudent ca o eventuală reluare a procesului de scădere a dobânzii să fie amânată.
Obiectivul BNR este practic o injumataţire a inflaţiei de la nivelul actual de peste 7,7 procente.(Dacă aruncăm o privire în jurul nostru, vedem că presiunile inflaţioniste constituie o problemă şi în ţara vecină, Ungaria. Banca centrală de la Budapesta a majorat dobânda cheie cu 0,25%, până la 5,75% după o creştere similară în noiembrie).
