”America a revenit”, a spus președintele Joe Biden, la finalul săptămânii trecute, la Conferința de Securitate de la Munchen, pentru că, vineri, să lanseze un atac cu rachete în Siria. Pentagonul și mai toate publicațiile spun că acest atac împotriva unor miliții pro-iraniene din Siria ”transmite un mesaj”.
De fapt, sunt mai multe mesaje. Primul este că Statele Unite vor riposta la fiecare atac împotriva bazelor din Irak. Atacul cu rachete din Siria ordonat de Joe Biden a venit la zece zile după ce o miliție pro-iraniană a atacat o facilitate americană din Irak, iar un contractor civil american și-a pierdut viața.
Pentagonul a ținut să mulțumeasca guvernului de la Bagdad pentru informațiile oferite înainte de atac. În acest fel, Statele Unite vor să arate Iranului că guvernul irakian cooperează cu Washingtonul.
Iar mesajul principal este pentru regimul de la Teheran: deși administrația Biden s-a arătat deschisă să negocieze revenirea în acordul nuclear cu Iranul din care Donald Trump s-a retras, asta nu înseamnă că SUA vor accepta ca milițiile iraniene să aibă mână liberă în regiune.
Marile publicații americane nu fac decât să laude administrația Biden pentru atacul cu rachete în Siria. The New York Times crie că a fost „o mișcare calculată”. The Washington Post scrie că ”Biden are o strategie inteligentă pentru Iran”. Marile publicații par să spună că bombele administrației Biden sunt bune și „progresiste”, față de cele rele și populiste ale administrației precedente.
Există însă o similitudine între atacul cu rachete în Siria ordonat de Joe Biden și cel ordonat de Donald Trump, în 2017. Atunci, în aprilie 2017, Jen Psaki, nimeni alta decât actuala purtătoare de cuvânt a DepaBombrtamentului de Stat, scria pe Twitter: ”Care este autoritatea legală pentru aceste atacuri? Assad este un dictator brutal. Însă Siria este o țară independentă”. Poate că Jen Psaki regretă acum această postare din 2017. Va trebui să răspunda la întrebarea pe care ea însăși a lansat-o în urmă cu aproape patru ani. Aentru ca acel mesaj a fost scos la iveală chiar de politicieni democrați, precum reprtezentanta Ilhan Omar.
SUA nu au declarat război nici Siriei, nici Iranului. Însă, în ciuda multor inițiative, Congresul nu a revocat autorizarea pentru folosirea forței militare din 2002, prin care s-a autorizat războiul din Irak. Așadar, acesta poate fi răspunsul pe care îl va da purtătoarea de cuvânt a diplomației SUA, un răspuns pe care s-a făcut că nu-l cunoaște în urmă cu patru ani.
Însă ar mai putea primi o întrebare. Statele Unite au lansat ultimul atac în Siria pentru a arăta că nu tolerează atacurile asupra personalului american din Irak. De ce SUA au atât de multe ținte care pot fi vizate de Iran și aliații săi în Irak, Afganistan și în multe alte zone din Orientul Mijlociu? Acesta a fost primul recurs la forța armată al administrației Bide și, cu siguranță, nu va fi ultimul.
„””Pun de-un asasinat anul asta ? ?”””
asta n-am zis-o eu !