Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 191 de voturi „pentru”, 66 „împotrivă” şi 12 abţineri, proiectul de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, în forma Guvernului.
În această formă este eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu, aşa cum a decis, marţi, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, care a dat raport de adoptare formei venite de la Guvern pentru acest proiect.
„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se menţionează în articolul cu privire la abuzul în serviciu.
A fost eliminat, de asemenea, şi pragul pentru neglijenţa în serviciu.
„Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, spune articolul referitor la neglijenţa în serviciu.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
Ce zice Predoiu?
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, că proiectul de modificare a Codului penal a plecat de la Guvern cu varianta fără prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu ţinând cont de exigenţele, din punctul de vedere al integrităţii, pentru funcţia publică, iar problema nu a fost lămurită până la capăt „nici în doctrină şi nici în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.
„Am spus în numărate rânduri, Guvernul a plecat în proiectul său într-o variantă fără prag (la abuzul în serviciu – n.r.), ţinând cont de exigenţele pentru funcţia publică din punctul de vedere al integrităţii, de dreptul comparat şi de faptul că în deciziile CCR problema a rămas nelămurită până la capăt. Obligaţia de a pune un prag nu este menţionată în dispozitiv, de aici a plecat toată controversa care datează de ani de zile. Deciziile sunt vechi de 5 – 7 ani şi până acum nu a fost lămurită nici în doctrină şi nici jurisprudenţa Curţii această chestiune”, a explicat Predoiu, la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, „Curtea vorbeşte de obligaţii în considerente, nu în dispozitiv şi aici este toată dilema”.
„Până la urmă, este vorba de o opţiune pe care fiecare legiuitor de la ţară la ţară poată să o adopte. În statele UE, (…) în cvasitotalitatea cazurilor s-a legiferat varianta fără prag. În final, după dezbateri politice şi tehnice, în mod democratic şi transparent, decizia finală este fără prag şi este o opţiune în Parlament, aşa cum în orice ţară Parlamentul are opţiuni în diverse lucruri”, a indicat ministrul Justiţiei.
Ce s-a mai votat
SRI revine în anchetarea dosarelor penale. Mai exact pot fi folosite ca probe interceptările SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție.
Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară.
UDMR s-a abținut la vot. Serviciile de intelligence nu au ce căuta în procesul penal, pentru că este afectată independenţa şi funcţionarea justiţiei, ceea ce este o problemă legată de statul de drept, a declarat pentru Agerpres vicepremierul Kelemen Hunor, preşedinte al UDMR.
El a precizat că deputaţii UDMR au votat, miercuri, în plen, pentru adoptarea proiectului de modificare a Codului penal în varianta propusă de Ministerul Justiţiei, dar s-au abţinut în ceea ce priveşte modificările la Codul de procedură penală – ultima decizie fiind legată de amestecul serviciilor de informaţii în justiţie, „ceea ce reprezintă o întoarcere în timp.
Cele două proiecte de lege adoptate vor fi contestate la Curtea Constituțională a anunțat AUR.
interceptarile vor fi date ca atare sau prelucrate si traduse? Le vor primi toate partile (si cei fara ORNIS?) Intreb pentru un prieten…