Luni dimineață, președintele PSD Marcel Ciolacu aflat într-o stare de agitație exagerată, pesemne că nu a dormit bine, a făcut o declarație de presă în care acuza pe toată lumea pentru situația economică în care a ajuns țara.
Cauza este legislația fiscală, în mod deosebit a sistemului de impozitare, pe care-l considera depășit, de secol XV-lea, care include tot felul de scutiri de taxe și ajutoare de tot felul, comparându-le cu ”bulele papale” din Evul Mediu, situație care nu mai poate continua, spunea acesta.
Președintele PSD a avut grijă ca mai întâi să-și critice colegii de guvernare pentru dezastrul rămas în urma guvernării acestora în cei doi ani în care Orban și Câțu au secătuit țara, cheltuind banii țării pe vaccinuri în cantități astronomice făcând împrumuturi și gajând viitorul pentru mulți ani.
Parte din afirmațiile lui Ciolacu sunt adevărate, dar există și o parte însemnată care își are originea în curtea din Kiseleff a PSD-ului. Scutirile de taxe, ajutoarele de tot felul și pomenile electorale, adică ”bulele papale” la care se referea președintele PSD, sunt creații exclusive ale partidului domniei sale.
„Cota unică” a mărit venitul bugetar de la 2,7 în perioada impozitului progresiv din anii 2000-2004 la 3,9 în anul 2016 prin aplicarea cotei unice de unde rezultă clar că nu sistemul de impozitare este cauza.
În urma „marii reforme fiscale” din anul 2016 făurită de guvernul PSD, întregul sistem fiscal a fost bulversat ajungându-se în următorii ani la un nivel al veniturilor de 2,2% din PIB.
Observațiile lui Ciolacu privind impozitarea sunt reale, dar toate măsurile care au generat situația actuală sunt luate de PSD și nu de colegii lor de guvernare.
Atât președintele PSD cât și alți politicieni din partidul său ne spun că singurul sistem corect de impozitare este impozitarea progresivă și ne întrebăm de unde au aflat aceștia că acest sistem este cel corect?
Dacă retribui performanța la un anumit nivel și apoi îi iei jumătate din retribuție sub formă de impozit aducându-l la un nivel apropiat de cel fără nicio performanță înseamă că așa e corect?
Dl. Ciolacu calcă pe urmele lui Olaf Palme, prim-ministrul Suediei din anii ’70-’80, care la preluarea mandatului guverna o țară cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, numită și “țara fericirii” și care în anii 70-75 avea un nivel de impozitare de 10%. Populismul practicat de acesta și sistemul de distribuire bazat pe măriri succesive a nivelului de impozitare, a ajuns în anii 85 până la 90-95%, ceea ce a făcut din Suedia o țară plină de datorii, circa 70% față de 19% la preluare, firmele bogate care alimentau bugetul au părăsit țara iar inflația a ajuns la cote de neimaginat cu 8-10 ani în urmă, la aproximativ 20%. A fost nevoie de înlăturarea lui pentru ca țara să-și revină, primă măsură fiind renunțarea la sistemul săbatic de impozitare.
Faptul că impozitarea progresivă este aplicată în cea mai bogată țară europeană înseamnă că așa este corect? Cele mai bogate țări europene au cele mai sofisticate sisteme fiscale cu o infrastructură adecvată și costisitoare de care România nu dispune și va trebui înlocuită de o armată de socotitori, astfel încât cheltuiala cu aceștia va depăși în unele zone sumele colectate.
În plus, stresul pe care îl implică acest sistem, birocrația exagerată și inutilă va transforma viața românului într-un calvar, iar singura explicație a acestei ambiții ar fi ”de ce simplu când se poate complicat?”.
Cota unică aplicată fără excepții, fără derogări și fără tot felul de scutiri este forma de impozitare cea mai echitabilă cu costuri reduse de administrare și ușor de reglat atunci când economic se constată că nivelul de impozitare este prea mic ori prea mare.
Cota unică a fost concepută de economistul american Milton Friedman laureat al Premiului Nobel pentru economie, fiind un sistem suplu, fără birocrație exagerată și cel mai echitabil cunoscut până astăzi. O fi dl. Ciolacu un economist mai priceput? Ne întrebăm.
Marcel Ciolacu pana la urma este urmasul lui Liviu Dragnea si a Vioricai Dancila si te intrebi, cum a reusit acest personaj sa reziste in functii politice dar sa si sa promoveze in ierarhia structurilor de stat in perioada in care capii Binomului organizau celebrele chermeze cu iz de tip intelectual camuflate abil sub pretextul unor ospete sau paranghelii dedicate zilei sau pomenii Porcului sau in aranjamentele de culise din Sufrageria lui Gabriel Oprea !?
Raspunsul este firesc si absolut normal, Marcel Cioalcu este un om abil, un bun combinator la nivelul esalonului doi din PSD, are institinct de supravieturie insa, toate acestea au un pret din punct de vedere al imaginii publice acesta nu reuseste cumva sa treaca de acest nivel de comunicare, de parca conducerea acestui partid politic nu mai are resursa umana cu priza la populatia naucita de reforma liberala a furnizorilor de utilitati. Cand ai munitie electorala pe care ti -o furnizeaza in mod absolut sinucigas acel Florin Catzu si refuzi sa-l ridiculizezi pentru ineptiile pe care le transmite in media fata de politica Guvernului din care faci parte, te intrebi de ce liderul PSD tace sau poate ca cei care-i redacteaza mesajele publice sunt fie incompetenti din punct de vedere al redactarii mesajelor publice fie el ca om politic nu este la inaltimea functiei detinute.