Cât îi va costa pe români instabilitatea politică

Impactul instabilităţii politice ar putea fi de 2 miliarde de euro până la finalul anului, acesta fiind generat de creşterea dobânzilor şi a costurilor de împrumut ale statului, precum şi de creşterea costurilor pentru produsele importate, susține Florin Jianu, fost ministru în Cabinetul Grindeanu, actualmente reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR). „Calculul pe care noi l-am făcut având în vedere creşterea dobânzilor şi a costurilor de împrumut ale statului, creşterea costurilor pe produsele importate duc la un cost total până la sfârşitul anului de aproximativ 2 miliarde de euro. Vă fac numai o radiografie numai a ceea ce înseamnă diferenţa de curs valutar şi implicaţiile pe importuri. Importurile trimestriale sunt în jur de 20,8 miliarde de euro, atât au fost pe primul trimestru, iar dacă ne uităm la o diferenţă a cursului valutar de la 4,55 lei/ euro la 4,59 avem 20 de milioane de euro strict”, a declarat Jianu. Acesta și-a dat demisia din funcția de ministru pentru Mediul de Afaceri imediat după apariția OUG13.

Restanțele

Un prim efect al instabilității politice a fost reprezentat de deprecierea semnificativă a leului care, conform BNR, a atins miercuri, 21 iunie un curs de referință de 4,5987 lei/euro, nivelul maxim atins de leu, după 3 august 2012 când a avut valoarea de 4,6481 lei/euro. Ca urmare a acestei deprecieri, susțin cei de la CNIPMMR, la nivel economic se vor înregistra o serie de fenomene cu impact direct asupra mediului de afaceri: creșterea prețului produselor importate; instabilitate pentru contractele încheiate de antreprenori, aceștia fiind nevoiți să își ia o marjă de siguranță pentru prețurile pe care le fixează; creșterea poverii creditelor în euro; creșterea costurilor la care se împrumută statul; scăderea investițiilor din partea statului. De asemenea, la nivelul întregii societăți, deprecierea poate duce la o scăderea consumului și, implicit, o scăderea încasărilor bugetare din impozite indirecte sau la o creșterea costului vieții. Recenta moţiune de cenzură, a dus la amânarea unor măsuri care trebuiau puse în aplicare pentru mediul de afaceri şi, în special pentru IMM-uri, rezultatul fiind afectarea gravă a mediului de afaceri şi a antreprenorior români.

Dintre măsurile rămase neimplementate/blocate şi pentru care nu există un orizont de timp rezonabil pentru a fi puse în practică în cadrul anului 2017 sunt, în optica reprezentanților CNIPMMR, sunt legea prevenției, programul de susținere a internaționalizării, acordarea ajutoarelor pentru companii, codul economic, crearea Programului de dezvoltare a antreprenoriatului etc. Legea prevenţiei a avut ca termen inițial pentru intrare în vigoare 1 aprilie 2017. În prezent de află în dezbaterea comisiilor permanente ale Senatului, ca primă cameră sesizată. Nu este stabilit un termen pentru adoptarea proiectului de lege. Programul de susţinere a internaţionalizării, aprobat prin OUG nr. 8/2017 privind Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români a avut ca termen 24 februarie 2017, după ce OUG a fost publicată în 25 ianuarie 2017. În prezent normele de implentare se află în procedura de avizare interministerială, nefiind stabilit un termen pentru adoptarea acestora prin HG. Acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane de euro pentru companii au avut ca termen 31 martie 2017. În prezent schemele de ajutor de stat nu au fost redactate. Codul Economic al României, documentul care urmează să includă toate legile care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ceva fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelaltelegi cu caracter economic, a avut ca termen pentru dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri data de 31 martie 2017. Până acum, proiectul nu a fostrealizat. De asemenea, nu a fost stabilit niciun termen pentru începerea creerii Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului — PNDAE. Punerea în picioare a aunui astfel de program ar avea ca efecte creșterea atractivității comunităților marginalizate pentru realizarea de investiții, dezvoltarea infrastructurii de afaceri din România și creșterea atractivității României ca destinație de investiții. Beneficiarii programului sunt autoritățile publice locale și mediul de afaceri. Prin acest program se finanțează infrastructura antreprenorială la nivelul comunităților locale (înființarea a cel puțin unui incubator/parc industrial/parc tehnologic). Nu este prevăzută până în prezent nici înființarea liceelor de antreprenoriat și nici data pentru începerea Programului România Profesională. Prin acest ultim program se dorește susținerea în parteneriat public-privat a școlilor profesionale și de meserii, program care să susțină formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc.), în acest moment una dintre problemele cele mai stringente ale economiei reprezentând-o lipsa forței de muncă adecvată. Totodată, guvernarea PSD nu a creat a pus pe picioare site-urile instituționale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro. Beneficiarii acestora ar trebui să fie antreprenorii debutanți și mediul de afaceri iar efectele funcționării acestora ar fi oferirea în mod gratuit de modele și informații, prin intermediul unor tutoriale, despre: deschiderea unei afaceri, realizarea unui plan de afaceri, finanțarea afacerii, facilități acordate întreprinzătorilor. Înprezent site-ul imm.gov.ro este nefuncţional, iar site-ul antreprenoritat.gov.ro nu mai există. Pe 25 martie 2017 trebuia să între în vigoare legea 233/2016 privind parteneriatul public-privat actul normativ nu poate fi aplicată în lipsa unor norme.

Programele naţionale de sprijinirea IMM-urilor menţionate în Legea nr. 346/2004, astfel cum a fost modificată prin Legeanr. 62/2014, şi ale căror proceduri au fost lansate în dezbatere publică încă din luna februarie 2017, nu au fost lansate nici până la aceasta dată , respectiv: Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă; Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – TIMM 2017; Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii; Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului; Programul naţional multianual de microindustrializare. Implementarea acestor programe în cursul anului 2017 este pusă în mod serios sub semnul întrebării, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat fiind până în acest moment axat exclusiv pe programul România start-up nation.

În prezent adoptarea OUG privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului nu este posibilă pentru că Guvernul încă în funcție nu poate emite ordinanțe. Prin acest act normativ se propune înființarea a nouă agenții pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului prin preluarea personalului celor opt Oficii teritoriale pentru pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație, şi înfiinţarea unei noi agenţii pentru zona Bucureşti –Ilfov. În lipsa acestui act normativ, capacitatea tehnică de implementre a programelor pentru IMM-uri este considerabil redusă, chiar şi implementarea programului „Romania start-up nation” , iar procesul de atragere de investiţii şi promovare a exportului din regiunile pe care le reprezintă noile agenţii este blocat.

Fondurile europene cu termene depășite

Acum toate termenele pentru lansări de call-uri sunt depăşite, la fel şi evaluarea şi contractarea proiectelor iar acreditarea autorităţilor de management va fi blocată. De asemenea nu se mai stabilesc date pentru lansarea de noi apeluri, acestea fiind trecute ca şi lansare în trimestrul IV. Prin programul de guvernare s-a luat angajamentul că vor fi lansate toate call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați, până la sfârșitul anului 2017 şi vor fi acreditate toate autoritățile de management până la 1 octombrie 2017. Totodată în cadrul proiectelor necompetitive sunt eligibile doar entităţile publice, în speţă ministerele, fără entităţi din mediul privat (acestia din urmă pot fi doar parteneri), ori în condiţiile actuale ministerele nu sunt interesate să implementeze astfel de proiecte, din cauza vidului de autoritate, a lipsei de interes şi a capacităţii funcţionarilor publici (ex. Programul Start-up nation Romania are o componentă care este finanţată din fonduri europene). În programul de guvernare al PSD pentru mediul de afaceri se prevede că în 2017 vor fi investiţii din fonduri europene în valoare de 20,7 miliarde lei (aproximativ 4,6 miliarde euro), dar în condiţiile actuale această cifră pare nerealistă. „Gândiţi-vă că mai mult de 80% dintre ele nu vor fi realizate. Trebuie să facem diferenţa, nu avem exact datele cât sunt plăţi directe pe agricultură pentru că ele o să intre în acest calcul de 4,6 miliarde de euro, dar se scad. Cred că acelea vor fi singurele sume atrase în acest an, dacă mă întrebaţi pe mine. Suntem la jumătatea anului, nu avem acreditate autorităţile de management, nu sunt semnate contracte”, a afirmat Jianu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.