Riscul nerecunoașterii viitorului scrutin electoral este unul major, cu implicații profunde pentru stabilitatea democratică. Nicio formulă propagandistică sau înțelegere informală cu Bruxelles-ul nu poate acoperi golul de legitimitate care s-ar putea contura în absența unei clarificări reale a condițiilor în care vor avea loc alegerile.
Administrația Trump, aflată într-un proces de reconsolidare politică, privește cu suspiciune anumite manevre din state europene, invocând apărarea democrației, dar având în vedere un obiectiv strategic mult mai ambițios: divizarea profundă – sau chiar dezintegrarea – Uniunii Europene. O Europă cu toate vocile posibile devine, în această logică, un spațiu mai ușor de controlat geopolitic.
Ironia face ca antiamericanii de ieri să fi devenit astăzi susținători zeloși ai unei politici pro-americane lipsite de coerență și de conținut strategic. România nu trebuie să opteze între SUA și UE, ci să se repoziționeze inteligent într-o realitate globală aflată într-o profundă reconfigurare. Noile priorități vin dinspre alte direcții: securitate economică, autonomie tehnologică, reziliență instituțională.
Reacția administrației Trump față de criza din Ucraina evidențiază un adevăr esențial: nu poate exista sprijin strategic autentic în absența unei strategii clare de dezvoltare economică, cu rădăcini solide în valorile democratice.
România are, în acest context, o singură cale: să depășească vulnerabilitățile care au adus-o în această poziție de fragilitate. E nevoie de o reformă profundă a instituțiilor, de asumare politică reală și de o viziune care să nu fie tributară conjuncturilor de moment.
„Cand tu arunci 3,5% din PIB catre ukrania”
Cine iti asculta minciunile de margat ? Bine ca le semnezi cu semnatura ta !