Puțini au sesizat asemănarea izbitoare între actualul conflict de la granița ruso-ucraineană și criza rachetelor cubaneze din anii ’60, diferența fiind mai mult de natură geografică.
Conform site-ului Wikipedia, “Criza rachetelor cubaneze a fost o confruntare între Uniunea Sovietică și Statele Unite în legătură cu rachetele nucleare sovietice din Cuba. Criza a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie 1962. Această criză a fost privită ca fiind momentul în care Războiul Rece a fost foarte aproape să devină război nuclear și să se transforme în Al Treilea Război Mondial.
Estimarea făcută chiar de președintele John F. Kennedy a fost că probabilitatea unui război nuclear a fost aproape 50%. (…) La 28 octombrie 1962, Hrușciov a anunțat intenția guvernului său de a demonta și îndepărta toate armele ofensive sovietice din Cuba. (…) Pe 8 noiembrie, Pentagonul a anunțat că toate bazele cunoscute pentru rachete ale rușilor fuseseră demontate. Criza rachetelor cubaneze era încheiată. (…) Criza Rachetelor Cubaneze a părut în acele timpuri o victorie clară a SUA, dar Cuba a ieșit din această criză cu un sentiment mult mai pronunțat de siguranță. O succesiune de administrații americane au onorat promisiunea lui Kennedy de a nu invada Cuba și națiunea comunistă insulară, situată doar la 80 de mile de Florida, a rămas ca un spin în coasta politicii externe americane.
Jocul dus de Hrușciov în această criză a fost unul de intimidare, dar foarte riscant, pe muchie de cuțit, deoarece URSS se afla într-un dezavantaj strategic enorm, fiind înconjurată de baze cu arme nucleare americane. (…) Ceea ce a urmărit Hrușciov prin plasarea acestor rachete a fost obținerea unui instrument de presiune pentru a obține concesii din partea SUA (de exemplu, în cazul problemei încinse a Berlinului). Niciodată, însă, nu a intenționat cu adevărat să înceapă un război nuclear cu SUA.”
Un an mai târziu, la 22 noiembrie 1963, președintele american John F. Kennedy a fost asasinat la Dallas, Texas, în condiții încă neelucidate, deși există scenarii conform cărora “JFK” ar fi fost victima unui atentat pus la cale de Mafia americană, care l-ar fi pedepsit pentru poziția sa ezitantă față de Rusia în cazul crizei cubaneze. A urmat bolșevizarea Americii de Sud, de la Cuba lui Fidel Castro, la Argentina lui Juan Peron și Chile, unde comuniștii lui Salvador Allende au ajuns la putere, fiind înlăturați de lovitura de stat a generalului Augustino Pinochet, pusă la cale de CIA. Efectele crizei cubaneze se resimt și azi în SUA, mișcările neomarxiste, sprijinite de globaliști, luând o amploare fără precedent și amenințând cea mai solidă democrație din lume!
Au trecut aproape 60 de ani de la criza cubaneză și iată că istoria se repetă, de data aceasta dincolo de Atlantic, la granița ruso-ucraineană, unde 100.000 de soldați din armata “țarului” Putin se pregătesc de o invazie asemănătoare celei din Cehoslovacia anului 1968. Dacă în 1962 americanii se temeau de rachetele sovietice amplasate de Hrușciov în Cuba, rușii sunt acum îngrijorați de o eventuală extindere a NATO spre Est, incluzând Ucraina, unde ar putea apărea baze militare americane și lansatoare de rachete după modelul celei de la Deveselu din România. Un fel de “Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”!
Biden și Putin au vorbit marți, 7 decembrie a.c., timp de două ore și un minut, despre ce se întâmplă la granița cu Ucraina, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie a Moscovei.
“Președintele SUA l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia se va confrunta cu sancțiuni severe în cazul unei incursiuni armate în Ucraina, în timp ce președintele Rusiei i-a cerut lui Biden garanții că NATO nu se va extinde spre Est. Întâlnirea video între președinții Rusiei și SUA a favorizat o nouă înțelegere diplomatică între cei doi lideri sau amenințarea militară a Moscovei la adresa Ucrainei rămâne încă foarte vie?
O singură conversație nu va pune capăt acestei crize. Totul depinde acum de ceea ce va face Vladimir Putin în zilele și, poate, în săptămânile care urmează, dar și dacă ia în calcul discuția pe care a avut-o cu Joe Biden. Gravitatea situației de la frontiera Ucrainei cu Federația Rusă nu poate fi exagerată. Amploarea și natura desfășurării de trupe militare ruse în jurul Ucrainei sunt extraordinare. Sursele de informații americane avertizează că regimul de la Kremlin se pregătește pentru o ofensivă pe mai multe fronturi, la începutul anului viitor, care implică aproximativ 175.000 de militari.
În termeni largi, există în esență trei rezultate potențiale ale summitului de dintre Joe Biden și Vladimir Putin. Rusia ar putea pur și simplu să dea înapoi în fața amenințării cu sancțiuni economice occidentale concertate și punitive; s-ar putea stabili un fel de proces diplomatic reînnoit care să prevină conflictul; zarurile au fost aruncate și poate că Putin a stabilit deja că numai acțiunea militară directă poate atinge obiectivele pe care le are Moscova în ceea ce privește Ucraina. Având în vedere problemele energetice din timpul iernii ale Europei de Vest, slăbiciunea resimțită de președintele american Joe Biden la nivel mondial și distragerea atenției din cauza pandemiei de COVID-19, experții susțin că următoarea perioadă este cel mai bun moment pentru a lovi. Va face Putin un pas înapoi? Acesta este probabil cel mai puțin probabil dintre rezultate. Președintele Putin și-a urcat trupele pe deal, iar soldații nu se vor da jos fără ca liderul de la Moscova să înregistreze un fel de victorie”, comentează BBC.
E greu de crezut că Putin va accepta prezența NATO în coasta Rusiei, mai ales că negociază cu Joe Biden, un președinte slab, submediocru în materie de politică externă (dovadă stă recordul actualului locatar de la Casa Albă care s-a situat de regulă de partea perdanților în aproape 50 de ani petrecuți în Congresul SUA – ca șef al Comisiei de politică externă din Senat sau vicepreședinte în cele două mandate ale lui Obama). Analiștii știu deja că Rusia lui Putin (tot mai agresivă din punct de vedere militar, politic, economic) nu poate pierde această dispută în fața unui președinte american de paie!
Corespondență din New York de la Grigore L. Culian
Pactul de la … CRACKowia !
(bineinteles ca ulterior constituentei bine invelit ideologic in frazeologie pentru-pacalit-prostii-don-nascare-tampiti[=aia fara leac educational-emotional, irreparabilii] )
🙂
o mie de shobolani hotarasc soarta unui elefant
nu-s de ajuns
mai chiama 30 de mii de shobolani
abia acum e democratic majoritar = conform ideologiei zeitgeist-ului democraticoid actual
…
totusi ?
…ce se alege de rozatoare daca elefantul nu le intelege VOT-ul si purcede pe-alui …PESTE EI 😉 ?
🙂
@Juju
Deci tu zici ca Rusia va adera la Ucraina. Dar dupa aderare ce nume va avea noua formatiune statala? Va reveni oare Ucraina la vechiul nume de la intemeiere?
Gara bai, conflictul e rezolvat. A spus-o marele strateg din capul la NATO, Stoltenberg! Le-a dat nucleara la rusi, ha, ha, ha! „„Relaţia NATO cu Ucraina nu poate fi determinată decât de cei 30 de membri ai Alianţei şi Ucraina însăşi, şi de nimeni altcineva. Nu putem accepta ca Rusia să restabilească un sistem în care marile puteri pot controla ceea ce fac sau nu alte ţări.”
Mai oameni buni, multi observatori sunt lipsiti de discernamant, de darul deosebirii, ei nu ved padurea din cauza copacilor si interpreteaza anapoda evenimentele. Rusia nu se pregateste de nici o invazie a Ucrainei. Rusia insa se pregateste sa adere la Ucraina si a pregatit documentele de aderare. De indata ce Rusia va adera la Ucraina, Ucraina va putea sa adere si ea la NATO. Ce invazie, de unde invazie? Este vorba doar de aderarea Rusiei la Ucraina, la fel cum destule tari est europene precum Romania, au aderat la UE. E clar acum?
URMEAZA …”mijlocul lui Decembrie” !
Asta nu e-o gluma !
🙁
[nu e ca. nu va fi nimic !]
Nea Grigore, chiar ne iei asa de dezinformati ca sa vii matale cu dezinformari si mai schioape?
Noroc ca nn Alcibiade de la Braila si alti comentatori ti-au dat replicile necesare, cu care ma grabeam si eu sa vin, dar slava domnului, „ma e si unii care mai stiu”.
Rusine nu atat matale care incerci gaura cu degetul, dar si redactiei care publica tot felul de nazdravanii facand-o pe’a prostii in popusoi.
Fii atent data viitoare cu ce vii, s’ar putea lasa cu injuraturi si blesteme grele.
Sa nu uitam importanta Ucrainei:
A doua tara ( ca suprafata) din Europa … după Rusia. Fostul granar al URSS.
In anii ’90, după dezmembrarea URSS … A TREIA MARE PUTERE NUCLEARA din lume … după SUA și Rusia. Astăzi … nu știu fata de China …
ACEASTA este adevărată MIZA a UCRAINEI !!!
Pai sa puna SUA rachete in Ucraina iar Rusia in Cuba. La paritate. Asa este cinstit, nu vad de ce SUA nu ar accepta.
De ce s-a ajuns aici? Pai sa vedem. A fost odata o Ucraina in care a fost un guvern legitim, democratic ales, de toata lumea recunoscuta, dar inconvenabil ptr SUA. Asa ca SUA cf. spuselor lui V. Nuland au platit cu 5 miliarde $ ptr. o lovitura de stat extrem de democratica care a indepartat guvernul legitim. Guvernu’ marioneta, cumparat de SUA, a intentionat sa scoata rusii din Crimeea (locuita in mare majoritate de rusi si care Crimeea a apartinut Rusiei pana nu foarte demult) si sa cedeze pensinsula catre SUA, un fel de Guantanamo. Miscarea Rusiei a fost sa preia ea Crimeea printr-un referendum, „AUTODETERMINARE” cum a spus Iohannis despre un act similar (marea unire) in care o majoritate dintr-un alt stat a spus ca vrea sa se uneasca cu tara.
Deci, ce sa comentezi?! Daca romanii din Transilvania care a fost a Ungariei 1000 de ani prin autodeterminare s-au unit cu Romania pot si rusii din Crimeea care doar din 1956 (parca) au apartinut Ucrainei, sa se uneasca cu Rusia.
Eu nu le tin partea la nici unii, as vrea sa-i vad si pe rusi si pe americani intre granitele lor nationale. Dar nici nu ma prostesc „jurnalistii cumparati” (Udo Ulfkotte) si propaganda NATO. Faptele raman fapte. Deocamdata SUA au umplut cu baze militare toata lumea, nu rusii. Ce fac acei militari acolo? Pai prespunem cred ca planteaza panselute in „Piata Univesrsitatii” locale, nu?
@gegeul: corect. Ce nu vrea ei sa priceapa, este cuvantul negociere. Insasi folosirea lui ca notiune, ne arata cat de in galeata sunt ricanii. Mai ieri nu „negociau” cu nimeni. Ei erau cei mai tari din parcare. Azi folosesc acest cuvant, ca titlu la intrevederi. E de ras. Sau de plans, pentru ei. Vreau sa-ti amintesc si torpilele care functioneaza pe baza de supracavitatie. Ating viteze astrale in apa, fata de cele clasice, cu max 50 km la ora. Realizezi maretia portavioanelor ricane? Sa nu mai vorbim de marea masa de hartie, de-i zice dolari, pusa in circulatie in fiecare zi de imprimantele ricane. N-au nici-o valoare. Moarte sigura cu pistolaru’, dar mai sigura cu dolaru’. Asta parafrazand Mobra, pentru cei ce cunosc.
PS: poate nu ma mai cloneaza unu’, un securist de la „agitatie si propaganda”