Cum a arătat economia românească în primele șase luni ale anului

În primul trimestru din acest an produsul intern brut s-a majorat cu 4,3% ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (6,3 procente). Aceasta s-a bazat, în principal, pe creșterea consumului privat cu 9,5%, manifestându-se influenta concomitentă a acțiunii măsurilor de relaxare fiscală (reducerea TVA la 1 iunie 2015 şi 1 ianuarie 2016) şi a majorărilor salariale.

Serviciile, construcțiile, industria și colectarea superioară a impozitelor au fost factorii care au influențat saltul PIB-ului. În schimb, exporturile nete și agricultura au frânat creșterea. Conform unul document al Guvernului Cioloș exportul net a contribuit negativ la creșterea reală a produsului intern brut cu 2,0 procente în condițiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 5,5% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 9,7%. Pe latura ofertei sunt de evidențiat următoarele evoluții: valoarea adăugată brută din servicii s-a majorat cu 6,3%, cea din construcții cu 1,8%, iar din industrie cu 0,6%, în timp ce valoarea adăugată brută din agricultură a scăzut cu 1,2%.

Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%. La nivelul primelor cinci luni ale anului curent volumul producției industriale s-a situat cu 1,4% peste nivelul realizat în aceeași perioadă din 2015. A avut loc o creștere semnificativă a cererii de bunuri de folosință îndelungată reflectată într-o majorare a producției de astfel de bunuri cu 12,5%.

De asemenea, în perioada ianuarie-mai volumul lucrărilor de construcții a fost mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului anterior cu 5%. Fiind însă una din activitățile economice (după agricultură) cu un puternic caracter sezonier, relevante sunt datele ajustate, care evidențiază rezultate favorabile în sectoarele: construcții inginerești realizate în principal din fonduri bugetare (+12,4%) şi clădiri rezidențiale (+3,4%). Lucrările realizate la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,2%.

Exporturile de bunuri şi-au încetinit ritmul de creștere, de la 4,7%, în primele cinci luni ale anului 2015, până la 4,4% în perioada similară a anului curent. Valoarea exporturilor intracomunitare de bunuri a înregistrat o creștere cu 7,5%, ponderea exportului destinat statelor UE în total exporturi reprezentând 75,8%. Importurile de bunuri au crescut, în primele 5 luni ale anului 2016 cu 8,7%, faţă de majorarea cu 5,4% înregistrată în perioada corespunzătoare din 2015.

Importurile provenite din zona UE au înregistrat în primele 5 luni ale anului 2016 o creștere cu 10,1% față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând să reprezinte 77,9% din importurile românești. În primele 5 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi (care cuprinde sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale României cu restul lumii, pe o perioadă de timp determinată, referitoare la bunuri, servicii, venituri, transferuri fără contraprestaţie, precum şi la creanţe şi obligaţii financiare) a înregistrat un deficit în valoare de 2,6 miliarde euro, faţă de excedentul înregistrat în perioada similară din 2015.

Investițiile străine directe au totalizat o valoare de 1117 milioane euro, faţă de 970 milioane euro cât au atins în aceeaşi perioadă din 2015, fiind în creştere cu 15,2%. În primele 6 luni ale anului comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior preţurile de consum s-au redus, în medie, cu 2,54%. Scăderea cea mai pronunţată s-a înregistrat la mărfurile alimentare (-5,81%), în timp ce mărfurile nealimentare şi serviciile au înregistrat diminuări mai modeste de preţ (-0,80%, respectiv -0,32%). Inflaţia anuală a înregistrat în luna iunie o scădere pe total de 0,7%. Pe componente, preţurile mărfurilor alimentare au înregistrat o creştere uşoară (+0,03%), datorită eliminării efectului de bază al reducerii TVA la această grupă de produse, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele la servicii au înregistrat un trend descendent (-1,22% şi respectiv -0,74%).

Execuţia bugetară pe primele șase luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,85 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB, față de deficitul programat pentru semestrul I de 1,9% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 108,4 miliarde lei, reprezentând 14,3% din PIB, fiind cu 2,0% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 112,2 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Principalele elemente ale execuției bugetare sunt prezentate mai detaliat în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru al anului 2016. În semestrul I 2016 veniturile încasate din economia internă (fără fonduri pre şi post-aderare de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 107,2 miliarde lei, cu 0,9% mai mari comparativ cu încasările semestrului I 2015 şi un grad de încasare față de programul semestrial de 99,5%. Ca procent în PIB, veniturile încasate din economia internă s-au redus cu 0,7 puncte procentuale de la 14,9% din PIB cât au reprezentat în semestrul I 2015 la 14,2 % din PIB în semestrul I 2016.

Veniturile fiscale au fost în sumă de 68,7 miliarde lei, cu 0,5% mai mici comparativ cu perioada similară din anul precedent şi s-au realizat în proporţie de 102,0% față de program semestrul I, reflectate în principal pe următoarele categorii de venituri: – încasările din impozitul pe profit au înregistrat o creștere cu 12,5% comparativ cu anul anterior; – încasările din impozitul pe venit s-au realizat în proporție de 103,3% față de program semestrul I, înregistrând comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent o creștere cu 2,3%; – încasările din taxa pe valoarea adăugată s-au realizat în proporție de 101,6% față de program semestrul I, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent s-au diminuat cu 9,5%; Veniturile nefiscale încasate în primul semestru al anului 2016 au totalizat 8.439,2 milioane lei (1,1% din PIB), cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările semestrul I 2015.

Cheltuielile bugetului general consolidat ca pondere în PIB au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale de la 14,9% din PIB în semestrul I 2015 la 14,8% din PIB în semestrul I 2016. Cheltuielile bugetare efectuate în primul semestru al anului 2016 s-au situat sub nivelul programat la toate titlurile de cheltuieli, niveluri mult diminuate fiind înregistrate în cazul cheltuielilor cu subvențiile, a cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă, precum și în cazul cheltuielilor de capital.

Comparativ cu primul semestru al anului 2015 s-au înregistrat creșteri semnificative ale cheltuielilor publice în cazul cheltuielilor de personal (+10,7%), a cheltuielilor cu transferurile între unități ale administrației publice (+5,1%), a cheltuielilor cu asistența socială (+8%), a cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+97,6%) precum și a cheltuielilor de capital (+31,4%). Economii s-au înregistrat în cazul cheltuielilor cu subvențiile (-16,6%), a cheltuielilor cu alte transferuri (-22,6%), a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă aferente cadrului financiar 2007-2013 (-17,0%), a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă(-16,6%) precum și a altor cheltuieli (-8,7%).

Recomanda
Cosmin Pam Matei 5227 Articole
Author

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.