„De ani de zile vorbim degeaba! Ne-am săturat!”

Cotidianul a realizat un interviu cu Cezar Irimia (foto) – președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) –, care ne-a relatat că această problemă este una care durează de ani de zile. Exporturile paralele reprezintă o practică legală în UE şi le permit comercianților să facă profit. Irimia acuză proastele politici ale guvernanților români în domeniu și deplânge lipsa de moralitate a afaceriștilor din „big pharma“.

– Cum comentați recentele dezvăluiri din presa germană?

– Este o excelentă investigație a jurnaliștilor nemți, care au găsit acest import paralel de către Germania din România. Pe listă sunt 36 de medicamente. Este o investigație care a durat luni.

– Sunt medicamente pentru bolnavii de cancer din România?

– Marea majoritate, dar nu numai. Marea majoritate sunt pentru bolnavii de cancer.

– Și ce reacție ați avut atunci când ați aflat că aceste medicamente, în loc să se găsească în spitale și să se distribuie gratuit sau în loc să se găsească în farmacii la prețuri decente, apar în România, dar cu prețuri mult majorate, iată din ce cauză, că sunt cumpărate și revândute?

– Da, aceste medicamente iau drumul Europei la contractele intracomunitare din cauza politicii noastre referitoare la prețul medicamentelor din România și la prețul cel mai mic din Europa. Cei care introduc medicamentul pe piața europeană fac profit pentru că îl vând un pic mai jos decât prețul din țara respectivă, unde, de cele mai multe ori, așa cum a fost dat exemplu și de către jurnaliștii din Germania, prețul este aproape dublu la majoritatea medicamentelor. Domină acest export paralel din patologia oncologică. Cei care aduc medicamentele în România sunt distribuitorii. Ei încheie contracte cu producătorii, le aduc un necesar de câți pacienți avem… Să spunem că 1.000 de pacienți trebuie tratați pe an. OK, aducem 1.200 de cutii de medicament „XY“ în România. Marea majoritate a acestor medicamente sunt returnate la exportul paralel și nici nu mai ajung în farmaciile din România. Mai ales în Germania este o lege care obligă farmaciile, în relație contractuală cu casele de sănătate de la ei, ca 5% din medicamentele decontate să le aducă din importul paralel, acest import intracomunitar. Unde au găsit locația cea mai bună de a importa medicamente, iată că este România. Acest comerț intracomunitar este perfect legal. Ceea ce a dus la exces de export nu a fost decât politica proastă a autorităților române. Unele medicamente nu s-au mai justificat economic și au fost fabricate și retrase de pe piața noastră, iar cele care se mai găsesc fac un profit clar și imediat la exportul paralel.

– Ce i-ați scris cancelarului german, Angela Merkel?

– Am scris o scrisoare trimisă foarte recent doamnei Merkel, prin care o rog cumva să ne ajute ca noi să nu fim discriminați față de pacienții din Germania și poate găsește o soluție sau compasiune față de noi, pacienții din România. A trebuit să mă adresez cancelarului german pentru acest lucru. Pentru că, de cele mai multe ori, nici Agenția Națională a Medicamentului, care este responsabilă cu monitorizarea medicamentelor, nu a recunoscut acest export paralel. Iată că vin investigatori din Germania care demonstrează că, într-adevăr, se face un export paralel și chiar la nivel înalt.

– Ce soluție sperați să găsească Angela Merkel?

– Să influențeze cumva ca medicamentele noastre să nu mai fie recomandate pe rețetele din Germania. Adică orice medic ar putea să scrie: „A nu se lua medicamente venite din România pentru că se cunosc“. Sunt loturi, sunt cutii românești pe majoritatea scrise, se știe clar după numărul lotului că e venit din România. Deci ar putea fi găsită o soluție în acest sens. Am cerut de fiecare dată alor noștri să se ia atitudine, să se facă ceva, ne-am bucurat că avem cel mai mic preț din Europa și uitați-vă unde am ajuns.

– În acest moment, care este situația cu aprovizionarea cu medicamente pentru bolnavii de cancer?

– Proastă! Nimic nu s-a îmbunătățit de ani de zile. Eu nu arăt cu degetul către un guvern sau altul, cu toate guvernele s-a întâmplat acest lucru. Au mai fost date niște ordine de ministru prin care se interzicea exportul paralel, dar riscam să intrăm în infringment, penalizați de Comisia Europeană pentru că încălcam una din directivele sau, mă rog, din acel parteneriat european, comerțul liber în spațiul european. Deci nu s-a putut da ordinul acela decât de vreo două ori, după care am renunțat pentru că distribuitorul nici acum nu a înțeles. Germania, nemaifăcând profit, a cerut Comisiei Europene să fim penalizați în acest sens.

– Avem medicamentul acesta, „Avastin“, despre care vorbeau jurnaliștii germani și l-au dat ca exemplu… Care este povestea distribuirii lui?

– Este fabricat în străinătate, e unul dintre medicamentele care au revoluționat tratamentele de cancer, predominând în cancerul mamar, dar nu numai. E cu diverse indicații, cu mai multe indicații, pentru diferite forme de cancer, deci este un medicament care și-a demonstrat eficiența. În România este subvenționat. Dar tocmai pentru că este subvenționat, pacientul nu ajunge să facă tratamentul cu acest produs. Iată de ce. Ne-au spus jurnaliștii din Germania. El pleacă la exportul paralel. Îl cumpără statul român și el pleacă la comerțul paralel. Nu dă niciun ban statul român, decât că el dispare de pe piața românească. Pacientul cu rețeta în mână nu are de unde să și-l ia. Pacientul nostru moare cu zile. Avem gratuitate, dar nu avem medicamente. Avem medicamente, dar nu avem gratuitate. Deci în România este un paradox. În nicio țară vecină nu se întâmplă acest lucru. Țări vecine, nu mai spun de Centrul Europei.

– Dar cum de s-a ajuns la situația asta absolut penibilă?

– Este efectul prețului prost practicat în România al medicamentului. În campanie spuneau că vom reduce drastic cel mai mic preț din Europa la medicamente și iată unde s-a ajuns. În loc să fie un preț mediu european de listă, iar medicamentele compensate și gratuite să fie negociate confidențial la sânge… Atunci, dacă pe piața românească un medicament ar costa 10 lei, iar în Germania tot 10 lei, fiți convinsă că nu va mai pleca din România. Dar el, negociat confidențial cu Casa Națională, cu ministerul, pe compensare va costa un leu, doi, patru, cinci… Nu va putea să plece cu prețul confidențial, ci cu prețul de listă.

– Dar germanii nu puteau să-și comande medicamentele direct la producător? Nu ar fi obținut un preț mai mic decât prețul din România?

– Păi, dumneavoastră dacă trăiați în acea țară și erați distribuitor în Germania și puteați să faceți un profit, nu luați medicamente ieftin din România, dacă este legal, ca să le vindeți pe piața din Germania? La noi este cel mai mic preț din Europa.

– Interesele sunt enorme.

– În Franța, spre exemplu, sunt 7 sau 8 distribuitori de medicamente, în România sunt peste 450. Cine a avut interesul să dea atâtea autorizații de distribuție, licențe de distribuție pe piață? Oare cine aprobă aceste licențe de distribuție care au determinat plecarea medicamentelor noastre? Să vă mai spun încă un lucru. Față de Franța, unde sunt înregistrate peste 8.000 de medicamente pentru diferite boli, în România sunt înregistrate doar 4.200. Restul au plecat. Am avut și noi o cifră foarte mare, dar se retrag din cauza prețului cel mai mic și am rămas și fără accesul la medicația de bază.

– Ați sesizat din nou Ministerul Sănătății?

– De ani de zile vorbim și degeaba! Ne-am săturat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.