La începutul săptămânii viitoare, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea merg la Bruxelles pentru a agrea cu Comisia Europeană forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), instrumentul prin care România poate primi 29,2 miliarde de euro în următorii cinci ani. Conform Efor, PNRR nu este o finanțare pe proiecte ci este despre reforme. ”Asta înseamnă că fără schimbări în sectoarele incluse, în direcţiile agreate cu UE, NU se dau banii chiar dacă proiectele ar fi în principiu bune. Iar dacă s-au plătit bani în avans dar reformele promise nu se întâmplă, finanţarea se blochează chiar dacă proiectele se derulează bine pe teren. Deci fondul ăsta NU merge ca cele Structurale pe care le ştiţi de anii trecuţi şi nu trebuie confundat cu Bugetul multianual 2021-2027 (“cele 50 de miliarde”)”, susțin cei de la EFOR. Potrivit acestora, PNRR trebuie privit ca o matrice de condiţionalităţi şi benchmarks de tip MCV, unde toată lumea e monitorizată pe progres de două ori pe an. Şi nu sunt doar patru benchmarks pe justiţie ca în MCV, ci o puzderie, în nenumărate domenii. Scopul principal e să se facă reformele; cheltuirea banilor e în subsidiar.
Suma de 29.2 miliarde euro trebuie să includă un minim de: 37% (adică 10,8 miliarde de euro) reforme şi investiţii de climate
change (“verzi”), și 20% (5,85 miliarde de euro) reforme şi investiţii pentru tranziţia digitală. Conform celor de la Efor, proiectele pot fi împărțite (pur analitic) în trei categorii: acceptabile; acceptabile dacă se poate arăta de ce reforme se leagă; inacceptabile ( pentru că nu reformează nimic sau pentru că nu reformează și nu se încadrează în prioritățile generale ale UE, precum verde, digital etc.). La prima categorie, cele acceptabile, intră majoritatea proiectelor, cum ar fi: împăduriri, smart grids, stocare de energie electrică etc. Aici, Comisia Europeană nu poat să spună decât: Go ahead PNRR. La cea de-a doua categorie, acceptabile dacă se poate arăte de ce reforme se leagă, intră: infrastructura rutieră mare (autostrăzile), numai dacă e legată și de ”verde”: electomobilitate, perdele forestiere, taxare. Tot aici intră și fondul de reziliență pentru localități. Pentru aceste proiecte este nevoie de explicații mai bine ce se reformează. Proiectele inacceptabile pentru că nu reformează nimic sunt cele pentru drumuri forestire și construcții de penitenciare. Comisia Europeană susține că acestea ar trebui să fie trecute la fondurile structurale (50 miliarde de euro) dacă sunt proiecte ok. Inacceptabile pentru că nu reformează și nu se încadrează în prioritățile generale ale UE (verde, digital etc) sunt proiectele pe gaz natural (adică extinderea rețelelor de gaz în localități), irigațiile clasice pentru agricultura extensivă, depozite de cereale vrac, elicoptere pentru ISU. La acestea Comisia Europeană nu contribuie cu nimic, nici cu fonduri structurale. Practic, e doar treaba autorităților române.
Efor susține că fiecare minister trebuie să trimită nu doar proiecte, ci şi o matrice de reforme ataşată lor. Bună parte din ministere şi administraţie nu a înţeles lucrurile privind reforma şi trimite în continuare în PNRR proiecte, mai bune sau mai rele,
dar fără reforme ataşate. Asta e principala dificultate în negocierile cu Comisia: cerem bani dar fără să spunem ce anume vrem să
schimbăm, nu doar să construim.
Ultima plată din PNRR se poate face în 2026. Tot ce nu-i terminat trebuie să continue din fonduri proprii. Practic avem la dispoziţie doar un cincinal, nu şapte ani (plus prelungiri) ca la Structurale, deci proiectele trebuie executate toate în acest calendar.
Suma alocată României în granturi a fost încă din 2020 stabilită la 29,2 miliarde euro (13% din PIB). Nu s-a “pierdut” nimic la
negocieri până acum şi nu s-a pus problema vreodată să primim 42 miliarde euro. Confuzia vine din aceea că guvernul a decis să
adune mai multe proiecte decât se puteau finanţa (cu vreo 35% în plus) astfel încât, dacă unele se resping, să aibă altele la îndemână pe listă. Această confuzie este şi deliberat întreţinută în polemica politică, spun oficialii Efor.
Cum se derulează financiar PNRR
Toată țările depun planurile naţionale agreate până în mai-iunie 2021. Apoi începe altă muncă grea: fiecare ţară face un Plan de
Finanţare (PF) eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). PF trebuie agreat cu Comisia, deci va urma încă o repriză de negocieri şi stres, în funcţie de cât de bine şi clar a fost făcut PNRR iniţial. Prefinanţarea (13% din sumă) ni se virează la două luni după aprobarea PF. În funcţie de cum ne mişcăm, poate fi octombrie 2021 sau mai târziu. De două ori pe an facem un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor cum eram
obişnuiţi până acum. La ele ataşăm o cerere de plată conform calendarului agreat în PF. Decontarea celor două cereri de
plată anuale se face în funcție de reforme, nu proporțional cu avansul fizic al proiectelor. Deci dacă ai promis reforma pensiilor
sau ANAF, de exemplu, şi n-ai făcut-o la termen, se blochează banii chiar dacă lucrările pe proiecte sunt în grafic. Cu cât se
decalează mai mult plăţile, cu atât e mai puţin probabil să te încadrezi în termenul de cinci ani. În plus se verifică încadrarea în cele 37% cheltuieli pentru “verde” şi 20% pentru digitalizare iar abaterile duc de asemenea la nedecontare. Ministerele vor trebui să poată gestiona deci simultan şi graficele de lucrări, şi categoriile de cheltuieli şi avansul reformelor promise.
Unde suntem cu PNRR astăzi? Care sunt problemele?
Negocierile cu Comisia au fost permanente în ultimele săptămâni, pe sectoare de policy, pe ambele laturi
ale PNRR: planul de reforme şi proiectele ca atare.
A. Matricea cu principalele reforme la care ne angajăm, pe care se vor construi milestones evaluate de două ori pe an, poate bloca complet finanţarea în PNRR cum am văzut. În cadrul discuţiilor în curs şi la negocierile de săptămâna viitoare avem ca temă să facem mai clar faptul că reformele finanțabile din PNRR sunt cele menționate în recomandările specifice de țară. Discuţiile fiind în desfăşurare, și este aproape imposibil de știut care e stadiul lor exact azi, vineri 7 mai. Din discuţiile anterioare se pot da câteva exemple din cele care au fost desemnate ca priorităţi în rapoartele de ţară ale Comisiei, deci sunt obligatorii:
– Reforma pensiilor, pe care ezităm să propunem un calendar exact
– Reforma salarizării în sectorul bugetar: chestiunea cu sporurile şi toate celelalte probleme
– Reforma în fiscalitate: aici am propus lucruri insuficiente, gen conectarea caselor de marcat, dar nu o reformă & digitalizare clară şi masivă a ANAF aşa cum se aşteaptă, pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor
– Reforma administraţiei locale: solicităm un fond pentru primării dar nu am propus nimic substanţial ca reforme, în afară de o versiune soft (voluntară) de asocieri de localităţi care e oricum posibilă şi pe cadrul legal actual.
Se pot include în PF (şi milestones) reforme începute după februarie 2020, deci de la debutul pandemiei. Cu alte cuvinte, dacă putem justifica că s-ar fi făcut ceva în 2020 pe punctele care ţin de recomandările de ţară, Comisia acceptă să bifăm drept
condiţie îndeplinită din start şi să luăm bani în plus pe asta. Totul depinde de ce reforme am făcut noi în 2020 şi cât de convingători suntem cu ele.
B. Lista de proiecte ca atare, pe care s-a concentrat discuţia publică de până acum, fiindcă nici comentatorii nau înţeles mai bine decât ministerele că PNRR nu e despre investiţii, calitatea ori acceptabilitatea lor la Bruxelles. Ca şi la (A), nu putem şti stadiul negocierilor la zi, dar ne referim la exemplele vehiculate în presă până acum şi la versiunea PNRR din aprilie 2021. PNRR se va schimba faţă de precedenta versiune, fiind considerat prea fragmentat şi împrăştiat. Din cele 31 de componente pe şase piloni vor
rămâne aproximativ jumătate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.