De la promisiuni la eșec

La aproape șase luni de guvernare, PSD se gândește să-l debarce pe premierul Grindeanu. La nivelul partidului se fac ultimele retușuri la raportul de evaluare a Guvernului, iar șeful Liviu Dragnea a admis duminică seară că se va propune schimbarea Executivului dacă altă variantă nu există. „Este evaluarea unui guvern care nu lucrează pentru el, lucrează pentru ţară. PSD a mers în alegeri cu un program şi românii au spus că acesta este programul pe care îl vor. Pentru noi nu este important cine face parte din Guvern, ci ca programul să fie pus în aplicare“, a comentat Dragnea.

Încă de dinaintea campaniei electorale de la finele anului trecut, PSD a ieșit în public cu un program de guvernare care conținea o serie de măsuri ce urmau să ducă la creșteri substanțiale de salarii și pensii, la sprijin pentru mediul privat, la investiții și la punerea în aplicare a unor programe și fonduri care să creeze bunăstare în România în orizontul de timp 2020. După câștigarea alegerilor, liderii PSD și o parte din miniștrii săi au vehiculat, ori de câte ori au avut ocazia, „biblia“ gândită de Dragnea și câțiva dintre apropiații săi, precum Darius Vâlcov sau Marius Nica.

Intențiile îndrăznețe s-au suspendat

Numai că, la șase luni, discursul s-a schimbat, iar intențiile foarte îndrăznețe din programul de guvernare au început să se amâne sau să se suspende. Astfel, s-a promis TVA zero pentru vânzarea de locuințe, pentru materii prime în agricultură și pentru publicitate. Nu se poate face așa ceva, pentru că trebuie o derogare la nivel european pentru orice TVA mai mică de 5%, iar Comisia Europeană nu este de acord. Nu s-a reușit introducerea impozitului pe profit zero pentru centrele de cercetare-dezvoltare, iar legea prevenției, adoptată zilele trecute în Guvern, abia a ajuns la Parlament. S-au promis începerea construcției primelor 500 de locuințe, din totalul de 1.500, pentru tineri și programul de cadastrare a tuturor terenurilor agricole. Până acum nu s-a îndeplinit nimic. Legea redevențelor bate pasul pe loc, astfel încât statul încă se bazează pe legislația de la privatizarea Petrom, în 2004.

Nu s-a dat drumul la programul de reabilitare a școlilor fără avize de funcționare și nu s-au acordat ajutoarele de stat pentru firmele private. În primele șase luni era prevăzută înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare, mastodontul care urma să aducă miliarde de euro în economie și în societate în următorii trei ani și jumătate. Proiectul este încă pe hârtie și se cer sfaturi de la FMI sau alte instituții. Alte câteva programe bat pasul pe loc, precum programul de construcție a 2.500 de creșe și grădinițe – demararea primelor 500, programul Start-Up Nation – 10.000 de aplicanți / 200.000 lei (în weekendul care a trecut s-au făcut primele teste), programul garanții de stat pentru tineri – 40.000 lei, programul privind promovarea proprietății intelectuale românești, programul privind valorificarea durabilă a resurselor minerale, programul privind domeniul apelor minerale, programul privind reorganizarea Centrului Naţional pentru Încercarea şi Expertizarea Produselor – Larex, programul privind drepturile consumatorilor, programul e-guvernare, programul e-educație, programul e-sănătate, acreditarea tuturor autorităților de management, programul „primul salariu“ – 2.500 lei. Nu s-a adoptat legea turismului, nu s-a modificat legislația privind achizițiile publice pentru proiecte strategice de investiții și nu s-au demarat toate proiectele de mediu din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM). Sunt restanțe în programul de guvernare în ceea ce privește programul „Fiecare Boală – un medicament 100% compensat“, Codul administrativ al României, Programul Național de Investiții în infrastructura instanțelor, iar Codul economic al României, care urmează să conțină toate legile cu caracter economic, nu este gata.

Centralizarea investițiilor de la companiile de stat

Într-un raport privind guvernarea PSD în primele șase luni, analistul economic Florin Cîțu, senator liberal, susține că Guvernul Grindeanu a luat câteva măsuri care comportă foarte multe probleme. Acesta afirmă că majorarea salariului minim pe economie, la 1.450 lei de la 1.250 lei, pune presiune pe angajatorii privați, în special pe IMM-uri. Astfel, s-a ajuns ca în cazul IMM-urilor o parte din angajați să fie trecuți „la negru“. De asemenea, a fost modificată Ordonanța 109/2011, care asigură conducerea dualistă a companiilor cu capital de stat. S-a renunțat la managementul privat la companiile de stat din industria de apărare, dar și la Tarom, Rasirom, Complexul Energetic Oltenia, și s-a modificat ordonanța privind confiscarea profiturilor companiilor de stat, precum și a provizioanelor acestora (minimum 90% din profitul companiilor de stat merg la buget, față de 50%, cum era până la începutul acestui an). Senatorul liberal a acuzat că s-au centralizat investițiile companiilor de stat într-o singură mână și s-au concentrat toate fondurile de dezvoltare de la nivel central sau local într-un singur minister, împreună cu decizia distribuirii fondurilor, adică la Ministerul Dezvoltării, condus de Sevil Shhaideh.

Spre zero

După șase luni de guvernare, execuția bugetară este cu 1 punct procentual sub ce era programat, deficitul de cont curent este mai mare, datoria publică a crescut, investiţiile au fost tăiate la minimul istoric, iar fondurile europene sunt zero.

„Creşterea economică a accelerat după 2014, impulsionată de politici economice care au stimulat în special consumul şi au taxat sectorul privat. În acest context, este normal ca atât producţia industrială, cât şi investițiile, interne şi străine, să se restrângă. Deşi economia creşte astăzi, potenţialul de creştere scade. Este un rezultat normal pentru o economie care se bazează doar pe consum stimulat prin creşterea cheltuielilor cu salariile, ajutoarele sociale şi subvenţiile, suprataxează sectorul privat şi descurajează investiţiile în economie (atât interne, cât şi străine). Comparând această perioadă de expansiune, 2011-2017, cu perioada 2000-2008, observăm că istoric ar exista loc pentru creştere economică, cel puţin 2 ani. Teoretic. În această perioadă de expansiune a economiei, media creşterii economice a fost mai mică decât în perioada 2000-2008. Astfel, avem încă o explicaţie pentru încetinirea procesului de convergenţă la media indicatorilor care măsoară bunăstarea în ţările dezvoltate“, susține Cîțu.

Salarizarea unitară – o povară

Conform acestuia, în primele 6 luni, trei lucruri şi-au pus amprenta negativă asupra economiei: investiţiile, legea salarizării unitare şi execuţia bugetară. Căderea bruscă a investiţiilor este rezultatul tăierii investiţiilor publice, dar mai ales al inexistenţei investiţiilor în sectorul privat. Investiţiile în economie s-au prăbuşit exact ca în perioada de criză din 2008-2010, deşi economia creşte. „O explicaţie o reprezintă frica de taxare excesivă în viitor pentru a acoperi cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar. O altă explicaţie: creşterea nejustificată a numărului controalelor ANAF, cu 13% în primele 3 luni faţă de anul precedent, a speriat atât investitorii autohtoni, dar şi pe cei externi. Şi, poate la fel de important, investiţiile scad din cauza declaraţiilor publice ale liderilor PSD împotriva companiilor străine şi în general împotriva sectorului privat“, a spus senatorul liberal. În acest moment, România cheltuieşte 8,4% din PIB doar pe salarii, în timp ce media europeană este de 10% din PIB. Programul PSD duce acest nivel, prin legea salarizării, până la 12% din PIB, în condițiile în care potenţialul de creştere scade, investiţiile scad şi productivitatea rămâne redusă. În acest fel, crește riscul pentru un cost suplimentar ce poate fi asigurat doar prin finanțări care vor mări datoria publică. România are cel mai mare procentaj din UE al cheltuielilor cu salariile în veniturile fiscale. Adică cei mai mulţi bani din taxe, impozite, accize se duc pe salarii. Legea salarizării unitare reprezintă cel mai mare cost, aproximativ 70 miliarde lei în plus, astfel încât ponderea cheltuielilor cu salarii şi ajutoare sociale va crește de la aproximativ 70% la aproximativ 90% în 2020, cel mai mare nivel din UE.

Sursele de finanțare, în aer

Execuția bugetară din primele luni ale anului i-a făcut pe liderii PSD să amâne creşterile salariale cu 8 luni și a întârziat programul Start-Up Nation, care nu are surse de finanţare. Veniturile fiscale, ca procentaj din PIB, sunt mai mici cu 1 punct procentual faţă de cele din anul precedent pentru aceeaşi perioadă, veniturile din impozitul pe profit sunt mai mici cu 5,9% relativ la anul trecut, rambursările din TVA sunt cu 1 miliard de lei mai mici în 2017 faţă de 2016, salariile au crescut cu 20%, în timp ce contribuţiile sociale şi veniturile din impozit pe venit, doar cu 15% şi, respectiv, 13%, iar investiţiile au fost tăiate la minimul istoric, 0,2% din PIB, faţă de 0,6% din PIB în 2016 (perioada similară).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.