Companiile unde statul este acționar majoritar sunt obligate să acorde dividende în cuantum de 90% din profitul de anul trecut, rezervele din anii trecuți de la aceste societăți vor fi redistribuite către buget, introducerea unei taxe de 60% pe liberalizarea prețurilor la gaze, introducerea unui impozit suplimentar de cel puțin 20% din profitul obținut din extracția de resurse naturale și neprelucrate – sunt cele mai importante măsuri vizate de Cabinetul Grindeanu pentru a aduna bani câți mai mulți la buget. Bani necesari pentru a susține programul de guvernare concentrat în special pe creșteri de salarii, de pensii, de ajutoare și pe scăderi de taxe și impozite. Aceste mișcări se adaugă celor luate încă din primele zile de guvernare și anume eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute peste care nu se impun contribuțiile pentru asigurări sociale și contribuții pentru asigurări de sănătate la salariile de peste 3.000 de euro și de reducere cu 16% a contribuției României la bugetul UE pentru acest an.
De la 1 aprilie piața gazelor naturale din România va fi liberalizată complet, iar prețurile pentru consumatorii casnici ar putea crește în medie cu 2%, conform Autorității Naționale de Reglementare în Energie. În aceste condiții, Guvernul propune printr-o Ordonanță de Urgență să se continue cu taxa de 60% pe veniturile suplimentare obținute de companiile de gaze din dereglementare, taxă care în mod normal ar fi trebuit să dispară. În proiectul de OUG se modifică termenul de „preț reglementat” cu „preț mediu ponderat” al gazelor din producția internă tranzacționate pentru consumatorii casnici. Asta înseamnă un plus de câteva sute de milioane de lei la buget. Companiile au activități de extracție a resurselor naturale în România vor fi nevoite să plătească un impozit suplimentar de cel puțin 20% pe profitul realizat din valorificarea resurselor naturale fără a fi prelucrate în România.
Venituri suplimentare vor veni din profitul companiilor unde statul este acționar majoritar. Astfel, la finele lunii ianuarie, Guvernul a ridicat limita minimă de distribuire a dividendelor de la 50% la minim 90%. Unii dintre șefii de companii au decis să propună Adunărilor Genereale a Acționarilor din luna aprilie distribuirea a mai mult de 90%. Este cazul conducerilor Nuclearelectrica, Transgaz, Conpet, Romgaz. Conducerea Transelectrica forțează nota și a propus două variante: una corectă, de 90%, și alta de 75%, sub limita indicată de Guvern. Există însă situații, precum Oil Terminal sau Antibiotice Iași (aceasta din urmă controlată de Ministerul Sănătății), unde se cere aprobare unor cote mai reduse, 84% în primul caz și, respectiv, 52%, în cel de-al doilea.
De asemenea, companiile și societățile naționale, precum și regiile autonome ar putea redistribui sub formă de dividende, respectiv vărsăminte la bugetul de stat sau local, profitul repartizat la alte rezerve în anii anteriori, ca sursă proprie de finanțare, și care nu a fost utilizat conform destinațiilor inițiale, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Finanțelor.
”Sumele repartizate, în anii anteriori, la alte rezerve în condițiile art.1 alin.(1) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, existente la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență se pot redistribui sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, odată cu aprobarea situațiilor financiare ale anului 2016”, se spune în proiect. ”S-a constatat că la o serie de societăți/regii, rezervele care constituie o sursă proprie de finanțare nu sunt utilizate de către acestea, surplusul valoric regăsindu-se în disponibilitățile bănești ale acestora”, potrivit Ministerului de Finanțe. Advertisment ”Pentru aceste rezerve rămase la dispoziția societăților/regiilor autonome nu există o reglementare expresă prin care acestea să poată fi redistribuite către acționari sub formă de dividende sau vărsământ net. Repartizarea de dividende din rezervele societăților, constituite din profiturile anilor anteriori, precum și din rezultatul reportat reprezentând câștig efectiv realizat din reevaluare este o soluție practicată de companiile cu capital privat. În acest context este necesară armonizarea legislației privind repartizarea profiturilor înregistrate de companiile/regiile autonome cu capital integral/majoritar de stat cu cea care reglementează repartizarea pentru companiile cu capital privat”, se mai arată documentul citat.
Găsirea urgentă de soluții pentru atragerea unor venituri suplimetare la buget, pe lângă cele de întărire a capacității de colectare a Fiscului, are drept principal scop ținerea deficitului sub limita de 3% acceptată de Comisia Europeană.
Guvernul Grindeanu estimează în 2017 un deficit de 2,9%. Măsurile guvernamentale sunt criticate de FMI. Șeful misiunii Fondului pentru România, Reza Baqir, a declarat recent că instituția pe care o reprezintă estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an și de 3,9% pentru 2018. „Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aș vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuțiile pe bugetul 2018. Informațiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 și pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an”, a spus Baqir. În replică, premierul Sorin Grindeanu a declarat că nu sunt însă motive să creadă ca deficitul va crește peste 2,9% stabilit. „Urmăresc personal, (…) în întâlniri săptămânale pe care le am cu responsabilii din domeniul finanţelor, cu cei de la ANAF, cu cei de la Ministerul Finanţelor, astfel încât, ceea ce am spus, şi anume menţinerea deficitului sub 3%, să fie realitate. Şi n-am motive nici eu, nici Guvernul pe care-l conduc, în acest moment, să cred contrariul’, a spus Grindeanu. Acesta a ținut să precizeze că toate măsurile luate deja „au fost foarte bine analizate”. „Măsurile pe care le vom lua în viitor, conform Programului de guvernare, de asemenea, sunt foarte bine analizate din toate punctele de vedere”, promite Grindeanu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.