Decizia care a îngropat ani de zile o autostradă în România

România ar putea termina construcția autostrăzii Lugoj-Deva, lungă de aproape 100 kilometri, în următorii 6-7 ani, nu în 2020, pentru că o decizie luată săptămâna trecută de șefii Transporturilor, de rupere parțială a contractului cu Asocierea Salini Impregilo Spa şi SECOL SA pe lotul II, va duce la pierderea proiectului tehnic realizat de constructori, ceea ce înseamnă că se va relua munca de proiectare, care presupune cel puțin doi ani, precum și licitația, adică alte câteva luni, și înghețarea șantierului în zona celebrelor tunele pentru urși, secțiunea E. Astfel, vom avea noi blocaje și întârzieri pentru închiderea coridorului european care leagă Sibiul de Occident pe autostradă. În plus, constructorii vor cere despăgubiri, mai ales că în joc este compania italiană Salini Impregilo, cea care a mai obținut de la statul român despgubiri de 83 milioane de euro în cazul autostrăzii scufundate Sibiu-Orăștie. Decizia de reziliere parțială a contractului vine ca urmare a unor vizite inopinate făcute pe șantier în perioada 9-10 august de către ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, și de către șeful CNAIR, Ștefan Ioniță. S-a spus că au fost constatate mai multe nereguli la fața locului, fără să fie detaliate, și să oficialii consctorilor au fost avertizați cu prilejul unor vizite anterioare că riscă sancțiuni care pot merge până la rezilierea contractelor în cazul în care nu se respectă termenele de execuție și calitatea lucrărilor. În realitate, decizia rezilierii parțiale a contractului cu asocierea Salini Impregilo Spa şi SECOL SA a fost luată încă din data de 26 iulie 2017, și comunicată tuturor părților, iar acțiunea ministrului Cuc și a directorului Ioniță de săptămâna trecută de pe șantier a fost doar una de imagine. „Ministrul nu reușește să scoată din contract zona cu tuneluri și să o reliciteze de 8 luni de zile. Așa că a preferat această soluție de „încetare parțială unilaterală” care este cea mai păguboasă pentru români. O soluție păguboasă pentru că crează un avantaj constructorului respectiv, creându-i premizele obținerii unor importante despăgubiri din partea statului român. Dar și mai păgubos este că prin această denunțare unilaterală a contractului se pierde proiectul tehnic al zonei cu tuneluri (secțiunea E2) care era finalizat de constructor. Se aruncă la gunoi munca de proiectare din ultimii doi ani și statul e nevoit să o ia de la zero. Pe scurt: această soluție înseamnă noi blocaje și întârzieri pentru închiderea coridorului european (aș estima că tunelurile nu vor fi gata în următorii 6-7 ani). Dar și posibilitatea plății unor mari despăgubiri către constructor”, susține Cătălin Drulă, fost consilier guvernamental în domeniul infracturii și actual deputat în Parlamentul României.

Lotul II, între satele Coşevita şi Traian Vuia, va avea o lungime de 28,6 kilometri, valoarea contractului fiind de 562,73 milioane lei. În martie 2017 au fost deschişi traficului rutier primii 16 kilometri, însă potrivit raportului din luna mai al CNAIR, segmentul de 14 kilometri rămas în construcţie va fi realizat până în martie 2020.

În urmă cu câteva săptămâni, Răzvan Cuc s-a răstit la constructorii loturilor doi și trei din segmentul de autostradă Lugoj-Deva și i-a amenințat, de față cu camerele de luat vederi, că dacă nu vor fi respectate termenele de execuție, contractele vor fi reziliate. ”Vreți să faceți autostrăzi și faceți șanțuri vorbim de șanțuri eu vă spun asta, dacă nu le faceți, ce pretenții să mai avem să finalizați lucrarile. Eu vă spun, nu parlamentez, nu mai discut, lucrurile sunt simple: 31 iulie, dacă nu, domnule director reziliați contractele (adresâdui-se lui Ștefan Ioniță, directorul Companiei de Autostrăzi, n.r.) Vede cineva că tot Guvernul vrea să avem autostrăzi în România au înțeles toate formele chestiile astea dacă nu le înțeleg atunci luăm măsurile care le luăm și chit că durează un an de zile construcția până vin alți constructori serioși asta facem și vin alți proiectanți și rezolvăm toate problemele în țara nu se poate venim să ne rugăm să lucreze”, a spus Ministrul Transporturilor.

Realitate diferită

Realitatea stă un pic diferită pentru că problemele principale țin de autorități. Pentru nouă kilometri din totalul de aproape 100 de kilometri cât va avea Lugoj-Deva nu există constructor. Este vorba chiar de secțiunea E din lotul II, acolo unde există tunelele. La căpătul lotului III, la descărcarea de la Holdea, Guvernul a greșit expropierile. De exemplu, CNAIR îl va expropria pe Ioan Runcan, locuitor al comunei Lăpugiu de Jos, din județul Hunedoara, pentru realizarea autostrăzii Lugoj-Deva, cu toate că proprietatea acestuia se află la aproximativ un kilometru mai la nord de traseul autostrăzi. În zona comunei nu există niciun nod rutier, Holdea fiind la kilometri buni de terenul omului. Potrivit Hotărârii de Guvern de expropriere, 459/2017, Runcan urmează să fie expropiat de 61 de metri la numărul cărții funciare 61735, teren pentru care va primi 56 de lei și 12 bani. Numărul corect al cărții funciare este 61835, spun membri ai forumului peundemerg.ro care au sesizat cazul. Eroarea a fost sesizată încă de acum șapte luni când a fost publicat proiectul de HG. Tot la Holdea nu există un act adițional prin care să fie adăugată în contractul existent (nu era prevăzută inițial). Pe lotul IV, există și azi numeroase linii de înaltă tensiune pentru care nu sunt făcute formalitățile de relocare (de către minister și companie) și blochează lucrările. Pe acest lot a fost constatată o peșteră cu lilieci care a ține în loc construcția, însă nu s-a început relocarea ei.

Recent, pe lotul III, un rambleu de aproape 70 de metri a luat-o la vale. Prăbușirea a avut loc în zona Holdea, locul unde s-au introdus în proiect două tuneluri, cunoscutele ecoducte, care au dus la suplimentarea valorii contractului, de 578 de milioane de lei, fără TVA. Compania Națională de Autostrăzi (CNAIR), aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, a trimis de urgență o comisie condusă de Cristian Diamandi, director general adjunct proiecte, și Doru Călinescu, director adjunct al Direcției Tehnice și Calitate din cadrul societății, dar din care lipsește responsabilul de contract din CNAIR.

Sunt și vești bune

Lucrările la punctele critice de pe lotul IV, între nodurile Ilia și Șoimuș (Deva), unde lucrează UMB, avansează într-un ritm bun. „Se așterne asfalt pe zona cuprinsă între ecoductul deja executat și dealul din dreptul carierei de piatră. În dreptul dealului de la carieră se va executa un zid de sprijin pentru stabilizarea versantului și se lucrează la terasamente. La viaductul Brănișca, constructorul a înaintat cu săpăturile în deal și au apărut ultimii piloți forați, fundațiile pilelor (pilonilor) care „urcă” autostrada în deal. Se muncește intensiv la finalizarea pilelor acestui viaduct pentru ca, sperăm noi în curând, să vedem și primele grinzi instalate aici. Se înaintează, de asemenea, la terasamentele dintre acest viaduct și barajul Mintia (spre Șoimuș/Deva). Autostrada prinde contur și înspre pescărie, o altă zonă unde se asfaltează. La pescărie, de asemenea, autostrada prinde formă, lucrându-se la terasamente. Probabil că și aici vom vedea în scurt timp balast stabilizat și apoi straturile de asfalt. În apropierea barajului Mintia se continuă relocarea țevilor”, susțin reprezentanții ONG-ului Pro Infrastructură
.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.