În primele nouă luni ale anului 2024, România a înregistrat un deficit al balanței comerciale (FOB/CIF) de 23,485 miliarde de euro, o majorare de 15% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Acest rezultat semnalează o continuare a tensiunilor economice interne, cu importuri care au crescut mai rapid decât exporturile, iar acest dezechilibru poate afecta negativ stabilitatea financiară a țării.
În luna septembrie 2024, exporturile au însumat 8,148 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 10,719 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,571 miliarde de euro. Comparativ cu luna septembrie a anului 2023, exporturile au crescut modest cu 0,3%, dar importurile au înregistrat o creștere semnificativă de 4,2%.
În intervalul ianuarie-septembrie 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, ceea ce sugerează o tendință de dependență tot mai mare a economiei românești de produse din afacerea externă. Această dinamica poate afecta echilibrul balanței comerciale, o problemă care se adâncește de la an la an și care pune presiune pe resursele valutare ale țării.
Sectorul industrial joacă un rol esențial în comerțul exterior, cu mașini și echipamente de transport reprezentând aproape 47% din exporturi și 36% din importuri. De asemenea, produsele manufacturate ocupă o pondere importantă atât în exporturi (28,9%), cât și în importuri (28,7%). Aceste procente reflectă un sector industrial dependent de tehnologie și materii prime din afacerea internațională, iar o creștere a importurilor din aceste domenii ar putea pune în pericol competitivitatea pe piața europeană și globală.
Un alt aspect relevant îl reprezintă schimburile comerciale ale României cu Uniunea Europeană. În perioada analizată, 72% din exporturile țării și 72,4% din importuri au fost direcționate către statele membre UE. Această integrare economică în Uniunea Europeană asigură un anumit grad de stabilitate și protecție, dar totodată, dependența de piețele europene înseamnă și o vulnerabilitate în fața eventualelor crize economice din regiune.
Deficitul comercial mai mare din acest an reprezintă o provocare majoră pentru economia românească. Pe termen lung, acesta ar putea afecta ratele de schimb ale leului, ar putea duce la creșterea datoriei externe și ar putea reduce rezervele valutare ale țării. În acest context, autoritățile economice ar trebui să adopte politici care să sprijine creșterea exporturilor și să promoveze investițiile în sectoare strategice, pentru a echilibra acest deficit și a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei naționale.
Creșterea importurilor și stagnarea exporturilor ridică și întrebări legate de competitivitatea economiei românești, mai ales în contextul globalizării și al incertitudinilor economice. Aceste date sugerează necesitatea unor măsuri economice urgente, astfel încât România să își întărească poziția pe piețele internaționale și să reducă vulnerabilitățile externe care ar putea afecta stabilitatea economică pe termen mediu și lung.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
„dupa alegeri ne paste falimentul.”
Ati jucat banii de paine la pacanele ?