În perioada 2010–2017, Curtea de Conturi a formulat către organele de urmărire penală 752 de sesizări. Dintre acestea, au fost soluționate 171 de cauze, totalizând un prejudiciu estimat în valoare de 495,94 milioane de lei, se arată într-un document al Curții de Conturi. Asta înseamnă că organele de urmărire penală au luat în seamă doar 1 din 5 sesizări făcute de Curtea de Conturi.
Pentru perioada de referință, valoarea prejudiciilor din totalul sesizărilor adresate organelor de urmărire penală se ridică la suma de 11,2 miliarde de lei, echivalentul sumei de 2,43 miliarde de euro. Din totalul prejudiciului constatat de Curtea de Conturi, în urma actelor de control încheiate ca urmare a soluțiilor pronunțate de instanțele de judecată competente în soluționarea cauzelor penale, s-a dispus recuperarea sumei de 5,1 milioane de lei. În ceea ce privește tipologia de infracțiuni care compun categoria pentru care au fost sesizate organele de urmărire penală, acestea vizează infracțiunile de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, deturnare de fonduri. Din cele 171 de cauze, 132 de sesizări au fost soluționate prin clasare, în cazul a 19 sesizări au fost aplicate sancțiuni administrative/amendă iar 20 de sesizări au fost soluționate prin condamnarea inculpaților. În cursul anului 2017 au fost comunicate 135 de soluții dispuse de organele de urmărire penală, în ceea ce privește sesizările formulate în perioada anilor 2010 – 2017, respectiv: 121 soluții de clasare, din care 6 aferente anului 2017, 33 aferente anului 2016, 23 aferente anului 2015, 32 aferente anului 2014, 20 aferente anului 2013, 4 aferente anului 2012 și 3 aferente anului 2011; 2 soluții de condamnare a inculpaților, din care 1 aferentă anului 2015 și 1 aferentă anului 2012; 12 rechizitorii, din care 4 aferente anului 2016, 3 aferente anului 2015, 3 aferente anului 2014, 1 aferentă anului 2013, 1 aferentă anului 2012.
Cele mai răsunătoare cazuri
Ultimul document prezentat de Curtea de Conturi care face referire la sesizări către Direcția Națională Anticorupție arată faptul că în 2016 au existat 42 de situații de prejudiciere a banului public. În urma controalelor de audit, inspectorii au descoperit găuri de sute de milioane de lei în ceea ce privește Compania de Autostrăzi, Electrocentrale Grup, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Administrația Județeană a Finanțelor Ilfov, falimentara RAAN, la Salrom, la un program ce viza prima de stat în sistemul de economisire-creditare etc. Dosarele înaintate de către Curtea de Conturi către DNA în 2016 cuprind un prejudiciu total de 1,67 miliarde de lei. Două controale diferite ale Curţii de Conturi la Compania de Autostrăzi a dus la constatarea unor prejudicii de 223,3 milioane lei şi 38,4 milioane lei, și în ambele situaţii a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, dar şi DNA în primul caz. Aceste daune completează un tablou cu numeroase prejudicii descoperite la CNADNR. Curtea a constatat că s-au făcut plăți nejustificate în valoare de 30 de milioane de lei ca urmare a renunțarea la judecarea unor recursuri declarate împotriva unor decizii ale Curii de Apel, cu privire la penalități contractuale solicitate de SC Spedition UMB SRL, compania lui Dorinel Umbrărescu , a fost majorat nejustificat bugetul proiectului de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, finanţat dintr-un împrumut al Băncii Europene de Investiţii (BEI), cu suma de 199,15 milioane lei faţă de valoarea aprobată a acestuia, s-au făcut plăți nejustificate de 30,5 milioane de lei ale unor sume cu titlul de „actualizări” ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului de modernizare a Transalpinei, s-au făcut plăți nejustificate ale unor sume cu titlu de „cost de finanţare”, aferente garanţiilor de bună execuţie, în cadrul derulării aceluiași contract etc., derulat cu firma lui Nelu Iordache, Romstrade etc.
Dezvoltarea lui Dragnea și Shhaideh
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice condus de Sevil Shhaideh în 2015 a comis numeroase abateri precum înregistrări de sume pe cheltuială fără a analiza cauzele care le-au generat, monitorizări deficitare de finanțări, verificări necorespunzătoare a modului cum se utilizează fondurile alocate pentru diverse construcții sociale, neurmăriri ale prevăderilor legale legate de unle proiecte. De asemenea, la nivelul entităților subordonate sau aflate sub autoritatea ministerului s-au consemnat evidențe eronate a unor sume în contabilitate, nu s-au identificat prestatori de servicii de utilitate publică, s-au supradimensionat rezultate patrimoniale etc. Acestea sunt câteva din constatările făcute de inspectorii Curții de Conturi în unor controale la Minister și la instituțiile din subordine. Rezultatele auditului au apărut în sinteza Raportului de Audit privind Contul General Anual de Execuție a Bugetului de Stat pe anul 2015. Curtea a descoperit că la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au acordat venituri salariale nete nelegale, în valoare de 58.000 de lei, pentru patru persoane încadrate în funcții de conducere, în perioada 1 ianuarie 2015 – 9 aprilie 2016, în timp ce la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-au efectuat plăți nejustificate în valoare de 604.000 lei din fondurile alocate de la bugetul de stat pentru plata producătorilor agricoli, conform unui raport al Curții din 2015.
Ministerul Dezvoltării, care a fost condus în anii 2013-2014 de Liviu Dragnea, a alocat fonduri în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) prin ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, în baza unei ordonanțe de urgență aprobată la vremea respectivă de Guvernul Ponta. Un raport al Curții de Conturi arată cum au fost cheltuiți peste 2,3 miliarde de lei pentru respectivul program de către Liviu Dragnea, șeful Ministerului Dezvoltării. Inspectorii au descoperit probleme în evaluarea capacității instituționale și organizatorice a ministerului în derularea PNDL, că nu s-au elaborate planuri pentru limitarea consecințelor apariției riscurilor, că nu au existat date din teren astfel încât nu s-a putut evalua gradul de realizare a obiectivelor, că s-au gestionat cele 2,3 miliarde de lei în niște tabele Excel, să s-au semnat finanțări care urmau să se deruleze în doar câteva zile pentru că se termina anul, că s-au suplimentat fonduri fără nicio verficare sau evaluare etc. Într-una din concluzii, Curtea de Conturi susține că MDRAP, condus de Liviu Dragnea, a deținut unele analize, însă cestea s-au limitat la urmărirea numărului de obiective de investiții finalizate raportat la numărul celor finanțate.
Probleme în Ilfov
Primăria Voluntari, condusă de Florin Pandele, a fost vizată de un control al Curții iar concluzia inspectorilor a fost că prejudiciul constatat a fost de 5,5 milioane de lei. Au fost găsite mai multe nereguli şi neconcordanţe cu privire la acordarea unor sume de bani pentru echipa de fotbal care activează în Liga I, FC Voluntari. Ca urmare a auditului financiar asupra situaţiilor financiare consolidate întocmite de Primăria Voluntari, pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2014, s-au descoperit următoarele: Utilizarea sumei de 925.000 lei, transferată de la Consiliul Județean Ilfov (în baza contractului de asociere perfectat în anul 2014) în vederea finalizării de către entitate (prin Direcţia Educaţie Cultural Sportivă şi Îngrijiri Comunitare Voluntari), a lucrărilor la obiectivul de investiţii de interes public „Arena Sportivă Voluntari” în alte scopuri (cheltuieli funcţionale) decât destinaţia stabilită. Neutilizarea sumei conform destinaţiei din contract, este motivată de entitate, prin existenţa unui litigiu cu privire la terenul pe care a fost amplasat obiectivul, fapt ce a condus la imposibilitatea demarării lucrărilor de investiţii.
Una dintre cele mai consistente, din punct de vedere al prejudiciului (111,9 milioane de lei), sesizări ale Curții de Conturi trimise la Direcția Națională Anticorupție (DNA) a vizat returnările ilegale de TVA către firme din județul Ilfov care desfășoară comerț ilicit cu legume și fructe. „Vă informăm că, prin adresa 40246/24.03.2015 transmisă la DNA, a fost formulată sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF”, precizează conducerea Curții de Conturi. În perioada controlată, potrivit raportului Curții de Conturi, la conducerea AJFP Ilfov se aflau Marinel Rizea și Claudiu Ristea. Fapta pentru Curtea de Conturi a făcut sesizarea penală este de abuz în serviciu.
asta este costul democratiei peste tot este asa. daca nu doriti jaf public hai sa ne intoarcem la comunism.
Despre jaful de la santierul de la Anatomoe de la UMF Iasi,lasat neelucidat,ce spune Curtea de Conturi ?
Unde e DNA -ul.
Dacă în 7ani jaful din banul public este de 2.43 miliarde € oare la ce suma se ridica jaful în perioada 1989-2010 ? (2010-2017 tocmai se stie). Și mereu ni se aduce la cunoștință că nu sunt bani pentru sănătate,educatie,infrastructura și multe altele. Și câți bani au recuperat? Bătaie de joc la adresa acestui popor. Păcat!
Ei si ! Ce mare lucru ? Lasati-o mai tango! Ce atata graba ? Se asteapta prescrierea faptelor si stergerea datoriilor ! Asta pentru ca , nimeni nu este mai presus de lege ! Care lege ? Cucu ! Asta-i tara ! Am fost imunizati si aproape ca nu ne mai pasa ! Totusi, e tara noastra sfanta , jefuita in fel de fel de moduri ! Pana cand ?
Un talmes balmes de cifre, facut sa ameteasca, incurca sula cu prefectura si amesteca oi cu boi. In titlu scrie de 12 miliarde de lei din care procurorii au zis 450 milioane de lei iar judecatorii au zis 5 milioane lei. Ce concluzie tragem?