Efectul spolierii companiilor de stat

Măsura luată de PSD de strângere a unei sume suplimentare de 2 miliarde de lei din profitul companiilor de stat cu scopul de acoperire a promisiunilor electorale sporește datoria publică privată pentru că respectivele societăți sunt nevoite să apeleze la împrumuturi pentru asigurarea cel puțin a unui capital de mentenanță, nemaivorbind de investiții pentru dezvoltare. Asta înseamnă dobânzi mai mari și, implicit, presiuni tot mai mari pe autoritățile care reglementează diversele tarife în zonele de monopol unde activează companiile de stat. Un prim exemplu îl reprezintă operatorul național de transport electricitate Transelectrica, deținut în proporție de 58% de Ministerul Energiei, care apelează la un împrumut de urgență pe termen mediu și lung pentru a-și putea finanța proiectele de investiții, dintre care unele sunt considerate de interes strategic la nivel național. „Trebuie avut însă în vedere că orice sumă distribuită ca dividende în acest moment va presupune necesitatea contractării de către companie încă din semestrul I al anului 2018 a unor finanțări noi pe termen mediu și lung în vederea realizării proiectelor de investiții strategice aprobate de către ANRE și Ministerul Economiei în planul de dezvoltare pe 10 ani. Proiectele majore incluse în planul de dezvoltare al companiei sunt deja incluse în Planul European de dezvoltare a rețelei de transport al energiei electrice coordonat la nivel de ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport al Energiei – n.r.). Subliniem că printre aceste proiecte se numără și 6 Proiecte de Interes Comun European (eligibile pentru a primi finanțări nerambursabile de la UE – n.r.)”, se arată într-un document al Transelectrica adresat acționarilor. Translectrica trebuie statului să dea o sumă suplimentară de 171 milioane de lei din rezerve și profit. Lipsa capitalului de investiții duce la deranjamente mari în sectorul energetic, dacă vorbim de companiile din domeniu. De exemplu, furtuna violentă din vestul țării de acum câteva zile a avariat 24 din 26 linii de electricitate doar în județul Bistrița Năsăud, iar 160.000 de oameni au rămas fără curent.

Companii spoliate

Statul vrea dividende în valoare de 171 milioane de lei de la Transgaz, 170 milioane de lei de la Transelectrica, 655 de milioane de lei de la Hidroelectrica și 750 milioane de lei de la Romgaz. Acesta este acţionar majoritar la 1.143 de regii autonome, societăţi comerciale şi companii naţionale. Dintre acestea, 135 sunt regii autonome şi 43 companii şi regii naţionale. Restul sunt societăţi comerciale deţinute integral sau majoritar de stat. Vestea proastă este că din cele 1.143 de companii de stat, numai 50 au avut profit în 2015, potrivit unui top realizat de Guvernul Cioloş. Acestea au obţinut un profit brut de 4,4 miliarde de lei în 2015, ceea ce corespunde unui profit net de 3,69 de miliarde de lei.

Datoria publică privată

Împrumutul operatorului de transport electricitate va apărea la capitolul datorie publică privată. Datoria publică este de mai multe feluri: datorie publică de stat, când împrumuturile sunt garantate de stat, și datorie publică privată, dacă o companie de stat se împrumută. Prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, precum persoane private, persoane juridice, bănci, intreprinderi, din țară sau din străinătate, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului. Statul este proprietar și în subordine are multe companii. Acestea se împrumută și suportă ratele și dobânzile. Dacă nu o mai pot face, va trebui să o facă statul, fiind patron, din bani publici. În cazul Transelectrica, tarifele sunt reglementate prin ordine ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pe baza unor analize ale costurilor. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a contractărilor de împrumuturi, va atârna decisiv în luarea unei decizii viitoare a ANRE. Tariful de transport este o componentă a tarifului curentului electric plătit de toți consumatorii. În perspectiva liberalizării complete a pieței de energie, tarifele vor sări, alimentând astfel inflația. De altfel, Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, cea pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 puncte procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 de 3,2% (+0,1 pp), a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pentru iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile. „Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la o conferinţă de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei. „Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. Datoria publică a României a crescut în perioada iunie 2016-iunie 2017 cu 33 miliarde de lei, ajungând la 42,1% din PIB, iar în primele șase luni ale acestui an a crescut 18,7 miliarde de lei, adică 43,2% din PIB.

Manipulare

De când se află în fruntea guvernului, premierul Mihai Tudose a început o campanie furibundă împotriva multinaționalelor, a fondurilor private de pensii, a băncilor și mai nou asupra ANRE. Suține că ia leafa cash, nicidecum pe card, care este purtător de comisioane, și că statul e mai bun administrator și că de aceea se justifică mutarea Pilonului II de pensii, administrat privat, la Pilonul I, administrat de stat. Spolierea companiilor de stat se face în condițiile în care există adevărate găuri negre în subordinea ministerelor precum CFR, Tarom, Complexul Energetic Hunedoara etc. despre care se vorbește foarte puțin iar Ministerul Finanțelor scoate o listă cu baăncile care nu au scos profit în ultimii zece ani, cu cifre inexacte precum trecerea BCR în rândul instituțiilor bancare care au raportat minusuri deși au existat ani când a fost pe plus. De asemenea, pe lista în cauză există bănci devenite demult istorie precum Credit Bank, Banca Columna, Banca Internațională a Religiilor, Nova Bank etc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.