Eternul MCV: Pentru bulgari – mumă, pentru România, ciumă!

UPDATE. Comisia Europeană subliniază, într-un comunicat privind raportul MCV, că s-a constatat, în România, o involuție față de progresele din anii precedenți, ceea ce reprezintă o sursă de preocupare majoră și că regretă țara noastră nu a pus în aplicare recomandările din 2018. În schimb, „Comisia consideră că progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul MCV sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de Bulgaria în momentul aderării la UE.

Comisia Europeană a adoptat, marți, ultimul raport privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU Privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare

Raportul face un bilanț al evoluției situației din luna noiembrie 2018 până în prezent. Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, în document se constată că, de la ultimul raport, Comisia a trebuit să își exprime de mai multe ori preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției.

„De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră. Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, se arată în comunicat.

Situația din primele luni ale anului 2019 a reprezentat o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019, reprezentanții Comisiei au informat autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau „dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”.

Pe de altă parte, Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și „reconsidera abordarea”.

„Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru”, se mai precizează în comunicat.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația „evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Despre CSM în Raport

CSM nu a explicat niciodată clar de ce, în privința legilor justiției, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părți interesate, iar modul de funcționare a Consiliului suscită îngrijorare cu privire la independența instituțională și la autoritatea sa, se arată în raportul MCV.

„Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce privește modificările legislative, dar chiar și cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată și intrarea cu întârziere în profesie). Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcționare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independența sa instituțională și la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situații în care declarații publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secțiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secția corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziția președintelui instituției sau a unui număr restrâns de membri”, se arată în raportul MCV pe România, dat publicității marți și consultat de Mediafax.

Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secțiilor și rolul Plenului. „Constituția prevede că apărarea independenței sistemului de justiție este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secția pentru judecători a făcut o serie de declarații publice în această privință care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiției și a fost exacerbată de ordonanțele de urgență ale guvernului privind legile justiției, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a inspectorului-șef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar”, potrivit sursei citate.

Europenii subliniază că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenței sistemului judiciar a rămas limitată, „în pofida situației generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiției și de presiunea exercitată asupra magistraților și a instituțiilor judiciare”.

„În perioada noiembrie 2018-iunie 2019, CSM a luat doar două hotărâri de apărare a independenței sistemului judiciar și 19 hotărâri de apărare a reputației profesionale, a independenței și a imparțialității magistraților. În plus, în urma unei analize, se poate constata că timpul necesar pentru luarea hotărârilor CSM a crescut în ultimii doi ani, ceea ce a diminuat impactul acestora. De asemenea, CSM nu a explicat niciodată cu claritate de ce, în privința legilor justiției, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părți interesate. În situațiile în care a acționat pentru apărarea independenței sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influențelor politice. Având în vedere aceste evoluții, părțile interesate din România și-au exprimat rezervele cu privire la legitimitatea și responsabilitatea unora dintre membrii CSM”, se mai arată în raportul MCV.

În ciuda faptului că din rapoartele Consiliului Superior al Magistraturii reiese că acesta își îndeplinește în continuare prioritățile pe care și le-a fixat pentru mandatul său, perioada care s-a scurs de la raportul din noiembrie 2018 a fost marcată de disensiuni și controverse în cadrul Consiliului, arată oficialii CE.

„Pozițiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcționării sistemului judiciar din România, cum ar fi înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților sau numirile în posturi-cheie și apărarea independenței justiției, suscită îngrijorare cu privire la independența instituției și la autoritatea sa. (…) CSM a reacționat la o serie de plângeri care i-au fost înaintate cu privire la apărarea independenței, a reputației și a imparțialității magistraților, însă reacția sa pare modestă în raport cu amploarea problemei. În situațiile în care a invocat apărarea independenței sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influențelor politice”, potrivit sursei citate.

Oficialii Comisiei Europene recomandă noului Consiliu Superior al Magistraturii să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. ‘Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, precum și organizarea unor discuții privind rapoartele anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor”, potrivit documentului.

În raportul MCV, se arată că posturile de șef al DNA și al PÎCCJ sunt ocupate în prezent de adjuncții instituțiilor și se recomandă ca Secția pentru procurori a CSM să aibă un rol esențial și proactiv în procesul de numire.

Despre dosarul lui Kovesi și Secția Specială

Raportul MCV arată că preocupările cu privire la inființarea Secției Speciale s-au dovedit a fi justificate, dând drept exemplu dosarul penal deschis pe numele Laurei Codruța Kovesi, care indica intenția de a o împiedica să candideze la funcția de șef al Parchetului European (EPPO).

Oficialii europeni atrag atenția, în raportul MCV, că extinderea competenței Secției Speciale la toate cauzele a căror anchetă era finalizată (adică și retragerea căilor de atac în cauzele aflate pe rol, cauzele închise sau soluționate definitiv) a stârnit controverse.

„În mai 2019, secția a redeschis o anchetă într-un caz de corupție vizând un judecător din cadrul CSM, pe care DNA o închisese în august 2018 (judecătorul Bogdan Mateescu, n.r.). Judecătorul în cauză a vorbit în repetate rânduri în mod public împotriva modificărilor aduse legilor justiției, inclusiv împotriva Secției speciale. Secția specială a exercitat, de asemenea, căi de atac în alte cauze vizând magistrați care fuseseră achitați. Pe de altă parte, au fost retrase mai multe căi de atac pe care DNA le introdusese în cazuri de corupție la nivel înalt înainte de transferul dosarului la Secția specială”, se arată în raportul MCV.

Astfel de exemple i-au determinat pe unii observatori, atât din România, cât și din afara țării, să sublinieze că preocupările exprimate de magistrați, de partidele de opoziție și de societatea civilă cu privire la înființarea secției s-au dovedit a fi justificate și să solicite, prin urmare, desființarea Secției speciale.

Raportul mai dă drept exemplu, în acest sens, deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, care candida și pentru funcția de procuror european la EPPO (European Public Prosecutor Office).

„Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, arată sursa citată.

Despre Inspecția Judiciară

De la ultimul raport MCV, activitatea Inspecției Judiciare a continuat să suscite îngrijorare, susțin oficialii CE, criticile concentrându-se pe corelația dintre procedurile disciplinare împotriva magistraților și faptul că aceștia s-au poziționat împotriva modificărilor aduse legilor justiției.

„În raportul din noiembrie 2018 au fost exprimate îngrijorări atât cu privire la activitatea Inspecției Judiciare, cât și cu privire la numirea unei echipe de conducere interimare. De la ultimul raport, activitatea Inspecției Judiciare a continuat să suscite îngrijorare din motive similare. Criticile s-au concentrat asupra corelației dintre procedurile disciplinare împotriva magistraților și împotriva directorilor instituțiilor judiciare și faptul că persoanele în cauză adoptaseră adesea poziții publice împotriva modificărilor aduse legilor justiției”, se arată în raportul MCV dat publicității marți.

Oficialii Comisiei Europene arată că o altă problemă a fost că, în cazuri succesive, în mass-media au apărut documente din cadrul unor anchete disciplinare în curs – cu o corelație similară între persoanele vizate de aceste anchete și faptul că acestea criticaseră modificările aduse legilor justiției și Secția specială pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii nu a organizat niciun concurs pentru numirea unei noi conduceri a Inspecției Judiciare, deși mandatul echipei de conducere expirase la sfârșitul lunii august 2018.

„Decizia guvernului de a rezolva situația prin adoptarea unei ordonanțe de urgență privind numirea echipei actuale interimare – în loc să lase această atribuție în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii – nu a făcut decât să alimenteze în continuare motivele de îngrijorare. Prin urmare, raportul din noiembrie 2018 a recomandat numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare. CSM nu a numit o nouă echipă de conducere interimară și, prin urmare, conducerea a rămas provizorie până la numirea inspectorului-șef în mai 2019. Procedura gestionată de CSM a condus la numirea aceluiași inspector-șef, în ciuda multiplelor controverse care au avut loc. La 17 iulie, decizia CSM de validare a candidatului selectat a fost contestată în instanță”, potrivit sursei citate.

Pe plan mai general, se arată în raportul MCV, procedura numirii șefului IJ ridică întrebări cu privire la măsura în care noile dispoziții ale legilor justiției privind numirea conducerii Inspecției Judiciare oferă garanții suficiente și asigură echilibrul corect între judecători, procurori și plenul CSM.

Oficialii CE susțin, de asemenea, că în perioada de referință s-a înregistrat o creștere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt.

„Guvernul a transmis Curții Constituționale două cereri de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor
de judecată în cauzele penale. În plus, Inspecția Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva președintei sale, iar Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcție. Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul”, se mai arată în raportul MCV dat publicității marți.

Despre DNA

În cadrul MCV este remarcat un „ușor regres” în privința luptei împotriva corupției, deși bilanțul realizărilor DNA și ICCJ din primele 6 luni ale lui 2019 este unul pozitiv. În raport se mai menționează că noua conducere a ICCJ trebuie să păstreze profesionalismul.

În perioada septembrie 2018-august 2019, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată 349 de persoane în 182 de cauze. S-au pronunțat 213 hotărâri de condamnare definitive împotriva a 513 inculpați și au fost dispuse măsuri speciale de confiscare cu o valoare de 27 de milioane de euro, iar hotărârile definitive privind despăgubirile acordate părților civile au fost în valoare de 95,1 milioane euro, dintre care 83 de milioane euro acordate drept despăgubiri autorităților și instituțiilor publice.

În privința instanței supreme, în primele șase luni ale anului 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a soluționat în primă instanță trei cauze de corupție la nivel înalt și patru cauze de corupție la nivel înalt printr-o hotărâre definitivă.

De la ultimul raport, din 2018 în pofida situației presiunilor și a cadrului legislativ instabil, instituțiile judiciare implicate în combaterea corupției au continuat să ancheteze suspiciunile de corupție și să sancționeze infracțiunile de corupție la nivel înalt.

„Deși bilanțul realizărilor este în continuare unul pozitiv, se remarcă un ușor regres”, se spune în cadrul raportului MCV.

De altfel, raportul din noiembrie 2018 a constatat că Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sunt în mod recurent supuse presiunilor și că există o preocupare cu privire la capacitatea acestor instituții de a-și îndeplini în continuare misiunea, „ceea ce ar avea un impact negativ asupra ireversibilității luptei împotriva corupției”.

„Deși bilanțul realizărilor în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste instituții a avut un impact nefavorabil”, spune raportul MCV.

Oficialii europeni menționează și noua conducere a instanței supreme și menționează că este deosebit de important ca ICCJ să își păstreze independența și profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupției la nivel înalt.

În raportul MCV se mai spune că decizia CCR privind constituirea completurilor de 5 judecători a generat un climat de insecuritate accentuată, deoarece măsurile au vizat dosare deja închise, iar consecințele negative ridică semne de întrebare privind lupta împotriva corupției.

Creșterea presiunii exercitate asupra ICCJ a avut un impact și asupra eficacității justiției în cauzele de corupție la nivel înalt. În această privință, în raportul MCV este menționat faptul că CCR a fost sesizată de Guvern cu privire la două conflicte juridice de natură constituțională în care era implicată instanța supremă, cele privind constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători.

„Deși deciziile Curții Constituționale nu privesc cauze care au fost deja închise, măsurile luate ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind completurile de judecată formate din 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată”, se arată în raportul MCV.

Despre implicarea SRI în justiție

În raport se precizează că România a înregistrat ca principală evoluție, cu privire la relația SRI-justiție, decizia Curții Constituționale ce face referire la protocoalele din 2009 și 2016.

„În ultimii ani a avut loc o dezbatere privind cooperarea în materie penală dintre Serviciul Român de Informații (SRI) și diverse instituții judiciare, inclusiv DNA și Parchetul General, precum și, pe plan mai general, privind relația dintre SRI și instituțiile judiciare. Raportul din noiembrie 2018 a subliniat faptul că „modul de funcționare a serviciilor de informații nu ține de competența UE și nu intră în sfera obiectivelor referință ale MCV. Instanțele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegațiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu și dacă ar fi necesară o anchetă deschisă și imparțială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficiențe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influențe ilegale asupra magistraților, și dacă garanțiile juridice existente trebuie să fie consolidate.”, se arată în raportul MCV, consultat de Mediafax.

Documentul menționează că principala evoluție din 2019, relevantă pentru raportul MCV, este decizia Curții Constituționale privind cele două protocoale de cooperare semnate între Ministerul Public și SRI în 2009 și 2016.

„Pe scurt, în ceea ce privește protocolul semnat în 2016 de către Ministerul Public și SRI, Curtea Constituțională a hotărât că protocolul respectiv este legal. Ordonanța de urgență nr. 6/2016 de modificare a Codului de procedură penală a impus un protocol de cooperare pentru a stabili modul de colaborare între servicii. În ceea ce privește protocolul din 2009, Curtea Constituțională a hotărât că protocolul a depășit rolul constituțional al Ministerului Public și că, pentru toate cauzele viitoare și pendinte, instanțele, împreună cu parchetele, ar trebui să verifice dacă probele colectate în contextul protocolului au fost administrate cu respectarea deplină a legii și să decidă cu privire la măsurile juridice corespunzătoare. Decizia nu se aplică hotărârilor judecătorești care au devenit definitive înainte de pronunțarea deciziei CCR. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul și consecințele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției”, se arată în raport.

Totodată, reprezentanții CE precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție va avea un rol crucial în asigurarea consecvenței jurisprudenței.

Bulgaria a înregistrat progrese suficiente în implementarea angajamentelor asumate prin aderarea la UE, deşi trebuie să îmbunătăţească anumite elemente, a mai anunţat Comisia Europeană, subliniind că decizia de anulare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare va trebui confirmată de alte instituţii.

„În ultimul an, s-a observat consolidarea cadrului legal şi judiciar instituit în anii precedenţi. Transpunerea acestor rezultate pe termen lung va necesita determinare şi acţiuni suplimentare. Paşii făcuţi de Bulgaria pentru implementarea unor sisteme de monitorizare a acestui proces sunt esenţiale din acest punct de vedere”, se arată în Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul MCV.

„În plus faţă de angajamentul de a continua reformele în domeniul combaterii corupţiei, Comisia notează în special angajamentul exprimat de Guvernul bulgar în sensul instituirii de proceduri privind tragerea la răspundere a procurorului general, inclusiv în garantarea independenţei sistemului judiciar în conformitate cu recomandările Comisiei Veneţia”, precizează raportul.

„Comisia consideră că progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul MCV sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de Bulgaria în momentul aderării la UE. Bulgaria va trebui să continue să lucreze consistent pentru transpunerea angajamentelor specificate în acest raport în legislaţia concretă şi în continuarea implementării”. precizează raportul.

Europarlamentarul PLUS, Dragoș Tudorache, anunțase marți dimineață că Bulgaria va fi scoasă de sub incidența MCV, în timp ce pentru România acest Mecanism este încă menținut. Anunțul a venit înainte de publicarea raportului de către Comisia Europeană. Conform unor surse de la Bruxelles, în timp ce România este dur criticată pentru neîndeplinirea recomandărilor din precedentele rapoarte MCV, pentru Bulgaria Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV. Și, cum altfel, omul lui Cioloș dă vina pentru această situație pe guvernarea PSD.

„Bulgaria scapă de MCV. România, nu. Acesta e rezultatul concret al guvernării PSD. O țară distrusă din toate punctele de vedere. De la economie la justiție. Încă din 1990 ne-au arătat cine sunt și ce vor: hoție și cumetrie. În 2016, negociam cu Comisia Europeană, punct cu punct, criteriu cu criteriu, ridicarea MCV. Din ianuarie 2017, mafia PSD-ALDE a distrus tot progresul făcut, toată încrederea câștigată în dialogul cu partenerii europeni. OUG13, atacul obsesiv și sistematic la adresa justiției, încercarea de decredibilizare a DNA, impunitatea față de avertismentele europene, toate acestea au adus România în situația de a fi azi ultima țară din Europa sub MCV. Da, Bulgaria a fost scoasă de sub incidența MCV, în situația în care în 2016 urma să fie decuplată de România și lăsată exact acolo unde ne găsim noi astăzi. Vechea clasă politică este singura responsabilă și trebuie să plătească politic pentru această nedreptate față de întreaga țară. România trebuie să se curețe de influența nefastă a acestor oameni, de jumătăți de măsură și de politicieni închipuiți. Avem suficienți români gata să își slujească țara cu dedicație și bun-simt”, a scris Dragoș Tudorache, pe Facebook.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.