Intrarea în vigoare a noii legi a presei din Ungaria a provocat o reacţie ferma din partea guvernului francez. „Dispozitivul instituit de Ungaria este foarte spectaculos, este o alterare profundă a libertăţii presei şi este incontestabil că Franţa, ca şi alte state ale UE, îşi doreşte o modificare a acestui text”, a declarat Francois Baroin, ministru al Bugetului şi purtător de cuvânt al guvernului de la Paris, citat de FranceInter.
Legea este incompatibilă cu ideea de libertate a presei, validată de toate tratatele europene, mai spune Baroin. Declaraţiile au o greutate cu atât mai mare cu cât Ungaria a preluat, pe 1 ianuarie, preţedinţia UE.
Şi Partidul Socialist din Franţa a criticat legea presei din Ungaria, calificând-o drept un „semnal foarte negativ pentru Europa şi pentru libertatea presei”. „Această lege violează şi principiul protecţiei surselor, obligând jurnaliştii să comunice sursele în cazul unor articole relative la securitatea naţională”, spune deputatul socialist Patrick Bloche.
Şi Comisia Europeană şi-a exprimat „dubiile” faţă de legea presei din Ungaria şi a cerut clarificări Budapestei. Ministrul Comunicaţiilor din Ungaria a precizat însă că guvernul nu intenţionează să modifice legea.
Luarea de poziţie a guvernului francez vine la câteva zile după ce secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, a refuzat să comenteze situaţia presei din Ungaria. O explicaţie ar putea fi clasamentul libertăţii presei realizat de Reporters Sans Frontieres, în care Ungaria ocupa locul 23, în timp ce Franţa, după scandalurile legate de interceptarea convorbirilor jurnaliştilor în 2010 şi a percheziţionării redacţiilor, se află pe locul 44.
Italia, Franţa, Austria-Ungaria nu este un caz izolat
„Budapesta, oaia neagră a libertăţii presei pe continentul european”, se întreabă cotidianul austriac Der Standard, preluat de preesseurop.eu.
„UE acţionează în caz de ameninţare asupra concurenţei economice, nu pentru a favoriza libertatea presei (…) Ea ar fi avut ocazia, de-a lungul anilor, să pună la punct proceduri, spre exemplu pentru Italia. Modul în care Silvio Berlusconi a tratat RAI este demn de un Vladimir Putin. Însă cum Bruxelles-ul l-a lăsat să facă ce-i place, Europa Occidentala a cunoscut o situaţie „a la russe”: mass media ţinute în lesă”, scrie „Der Standard”.
„În Austria, unii încearcă încontinuu să controleze ORT (televiziunea publică), ca şi presa tipărită. Ministrul Justiţiei nu a renunţat decât recent la unele prevederi care seamănă cu cele ale legii mass-media din Ungaria (în special acţiunile în justiţie împotriva jurnaliştilor). Când este sesizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ia, în general, decizii care corijează comportamentul ostil al justiţiei austriece faţă de mass-media. O justiţie supusă responsabililor politici, un fenomen normal pentru o fostă republică sovietică, câştigă teren în restul UE. Berlusconi adoptî legi care nu acordă justiţiei nici cea mai mică posibilitate de a lupta împotriva corupţiei, iar magistraţii nu se pot exprima decât în mod limitat în presă”, arată cotidianul austriac.
„În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a cumpărat o serie de ziare importante prin prieteni afacerişti. Dar opinia publică preferă articolele despre Carla Bruni scandalurilor care depăşesc capacitatea de înţelegere a cititorului mediu. Republica vasalilor este un vechi fenomen francez. El corespunde sistemului proporţional din Austria, prin care partidele politice îşi împart posturile în întreprinderile semi-publice. Ceea ce este periculos este când, ca în Ungaria, o castă de politicieni obţine majoritatea absolută şi începe să facă repartiţiile cu instrumente inatacabile din punct de vedere instituţional, plasând în posturile cele mai înalte persoane ale căror decizii vor conveni întotdeauna guvernului”, scrie „Der Standard”.
