Pe lângă alegerile parlamentare din 2012 şi o posibilă revenire economică mai înceată în ţările occidentale, FMI avertizează că există semnale îngrijorătoare şi pe latura financiară: câteva bănci mici din ţara noastră au înregistrat o deteriorare puternică a calităţii portofoliului de credite.
Autorităţile române au adoptat, până acum, reformele necesare pentru atingerea ţintei de deficit bugetar de 3% în 2012, remarcă oficialii FMI. Care au însă, o altă mare aşteptare: ca toate aceste măsuri să fie menţinute. Experţii de la Washington vorbesc în ultimul raport şi despre riscuri. Potrivit FMI, ar putea exista presiuni de creştere a cheltuielilor bugetare înaintea alegerilor parlamentare din 2012.
Alte temeri sunt legate de capacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a păstra la un nivel sustenabil cheltutuielile din sănătate. Experţii Fondului atrag atenţia că există presiuni din partea mediului politic şi a celui judiciar de a schimba unele măsuri, ceea ce, în opinia lor, ar pune în pericol ţintele fiscale pentru 2011. Pe latura bancară, Fondul Monetar atrage atenţia că unele bănci mici din România, cu o cotă de piaţă sub 2% împreună, au înregistrat o creştere mai puternică a creditelor neperformante decât restul băncilor, iar provizioanele nu au ţinut pasul.
FMI recomandă autorităţilor vigilenţă în acest caz. În privinţa creşterii economice, Fondul Monetar Internaţional notează că un factor de risc ar putea veni dinspre Europa de Veste, acolo unde o posibilă revenire mai înceată ar afecta exporturile României. Recesiunea a lăsat cicatrici adânci în economia ţării noastre, iar revenirea va fi lentă. Decalajul dintre produsul intern brut real şi cel potenţial va dispărea abia spre 2015, punctează FMI. Estimările Fondului mai arată că avansul economic al României va fi cu 6,7 puncte procentuale sub cel potenţial.
FMI anticipează şi pentru 2011 riscuri de creştere a preţurilor pentru alimente şi energie în România, generate de o posibilă „revitalizare” a preţurilor mărfurilor pe plan mondial, iar continuarea deprecierii monedei naţionale ar pune o presiune suplimentară pe rata inflaţiei, potrivit FMI. „Continuarea revitalizării preţurilor mărfurilor pe plan mondial ar putea creşte preţurile la alimente şi energie mai mult decât se anticipează. Nevoia de a creşte preţurile administrate, ca parte a unui proces de ajustare mai agresiv în anumite întreprinderi publice ar putea, de asemenea, să genereze presiuni asupra preţurilor de consum”, se arată într-un raport al FMI. FMI mai arată că o continuare a deprecierii monedei naţionale ar genera, de asemenea, presiuni asupra preţurilor de consum. Pe parcursul anului trecut, moneda naţională a fost mai puternică în prima parte a anului, dar s-a depreciat uşor în a doua jumătate, până la un nivel al cursului mediu de 4,2925 lei/euro. Deprecierea leului are impact direct asupra creşterii preţurilor pentru anumite servicii, cum ar fi telefonia mobilă, ale căror tarife sunt calculate în euro. Pe de altă parte, instituţia financiară consideră că efectele de runda a doua ca urmare a majorării TVA ar putea fi mai mici decât cele proiectate, astfel că este propabilă încadrarea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR pentru acest an, 2-4%.
