Fosta directoare a ICR Paris confundă „proferarea” cu „proliferarea”

Pentru că a fost dată afară de la conducerea ICR Paris, anonima Katia Dănilă Vandenbrent a trimis o Scrisoare deschisă către Andrei Marga, în care nu face altceva decât să demonstreze că nu avea ce să caute într-o astfel de funcţie.

Întreaga scrisoare este o lamentaţie obraznică, menită să ascundă metodele după care ICR Paris a lucrat până acum, adică executarea fără crâcnire a politicii „culturale” promovate de H.-R. Patapievici, despre care s-au scris mii de pagini în presă, din care rezultă servilismul total al instituţiei faţă de Puterea politică.

Cum a ajuns Katia Vandenbrent să „prolifereze” la ICR Paris?

Scrisoarea aceasta a fost publicată integral în ediţia de duminică a cotidianului.ro, aşa încât nu insistăm pe conţinutul său, ci ne vom opri doar la ultimul pasaj:

„Vă rog aşadar, domnule Marga, să încetaţi să proliferaţi minciuni şi denigrări la adresa mea şi a echipei pe care o conduc. În loc de a face asemenea declaraţii ar fi poate mai eficient să începeţi să lucraţi efectiv asupra unui proiect care este mai mult decât urgent a Salonul Cărţii de la Paris din 2013”.

Nu ne-a venit să credem ochilor, am mai citit o dată, apoi am verificat pe site-ul revistei „22” şi pe cel al agenţiei HotNews, unde mai apăruse scrisoarea, şi am constatat că textul a fost reprodus exact de toate publicaţiile!

Aşadar, grava greşeală de limba română aparţine chiar directoarei ICR Paris, care-l somează pe Andrei Marga: „Să încetaţi să proliferaţi minciuni şi denigrări la adresa mea”!!! Şi un copil de clasa a şasea ştie că textul corect ar fi „să încetaţi să proferaţi minciuni şi denigrări la adresa mea”!

Preocupată mai mult de aroganţa sa, Katia Dănilă Vandenbrent, la fel ca oricare analfabet, confundă verbul „a profera” cu verbul „a prolifera”, deşi sensurile lor sunt total diferite! Pentru ştiinţa sa, iată ce spun dicţionarele despre aceste cuvinte năbădăioase.

Despre „a profera”:

– PROFERÁ, proferez, vb. I. Tranz. (Livr.) A rosti, a pronunţa (cu voce ridicată) blesteme, ameninţări etc. [Prez. ind. şi: profér] – Din fr. proférer. Sursa: DEX ’98 (1998)

– A PROFERÁ ~éz tranz. (ameninţări, blesteme, injurii) A enunţa cu glas răstit. [Şi profer] /<fr. proférer . Sursa: NODEX (2002)

– PROFERÁ vb. I. tr. A spune, a rosti injurii, ameninţări etc. [< fr. proférer, cf. lat. proferre – a purta înainte]. Sursa: DN (1986) .

– PROFERÁ vb. tr. a spune, a rosti injurii, blesteme, ameninţări. (< fr. proférer). Sursa: MDN (2000).

Şi iată ce spun despre verbul „a prolifera”:

– PROLIFERÁ, pers. 3 proliferează, vb. I. Intranz. 1. (Biol.; despre celule sau, p. ext., despre ţesuturi celulare) A se înmulţi (în mod anormal) prin diviziune. 2. (Despre organisme) A se reproduce, a procrea. – Din fr. proliférer. Sursa: DEX ’98 (1998)

– A PROLIFERÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre celule sau ţesuturi celulare) A se înmulţi exagerat de repede. 2) A-şi mări excesiv şi repede numărul de exemplare ale speciei prin generare; a se perpetua prin generare; a se înmulţi; a se reproduce. /<fr. proliférer. Sursa: NODEX (2002)

– PROLIFERÁ vb. I. intr. (Biol.; despre celule, ţesuturi, organisme) A se înmulţi, a se reproduce, a procrea. ♦ (Fig.) A se înmulţi exagerat şi rapid. [< fr. proliférer, cf. lat. proles – copil, ferre – a purta]. Sursa: DN (1986).

Este foarte clar că madam Katia Dănilă Vandenbrent habar nu are de limba română, deşi a avut tupeul să accepte să conducă un institut cultural (!), căci numai un agramat poate să facă astfel de confuzii! Cum să crezi că „a rosti injurii şi ameninţări” înseamnă acelaşi lucru cu „a procrea, a se înmulţi”! Numai pentru astfel de confuzii, Katia trebuia trimisă la plimbare, căci de-aia venise la Paris pe când era doar o trufanda.

Conducerea ICR Paris – o gaşcă de gagici puse pe căpătuială

Despre cele patru femei care au condus până acum ICR Paris, cotidianul.ro a mai scris. Reluăm câteva pasaje din articolul nostru „Agentura ICR, sub conducerea lui Patapievici şi Mihăieş”, publicat în 18 iunie a.c.:

ICR Paris este doamna VANDENBRENT DĂNILĂ KATIA ANA. Cum a ajuns la Paris, ne spune chiar dumneaei într-un interviu:

„Prima dată am venit într-o excursie, prin 1999, aveam 19-20 de ani. E foarte personal, fiindcă mi se părea un oraş foarte romantic şi-mi imaginam cât de frumos ar fi să te plimbi cu cineva de braţ pe străzile Parisului, ceea ce zece ani mai târziu s-a şi întâmplat, soţul meu fiind francez”.

Întorcându-se în ţară, puştoaica a terminat Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice şi, brusc, ca un adevărat superstar anonim, a fost trimisă la Centrul roman de Informare din Bruxelles! Dar, cum fata voia să se mărite la Paris şi nu putea fi lăsată pe drumuri, a fost numită… director al ICR Paris, deşi, cum singură spune:

„Nu sunt o persoană din mediul public intelectual, sunt un manager… În momentul în care am venit la ICR Paris a existat o anumită presiune, poate o prejudecată. Aveam 30 de ani, nu mă cunoştea nimeni şi nici nu sunt sigură că mă cunoaşte cineva mai mult acum”.

Scoasă din anonimatul unei vieţi banale, nu era normal ca vedeta ICR Paris să fie recunoscătoare cuiva? Singură spune: „Îi mulţumesc lui Horia-Roman Patapievici că mi-a acordat această şansă”. Căci ce altceva este ICR-ul prezidenţial decât o rampă de lansare pentru fătucile plecate din ţară pentru măritiş?

Şi mai spectaculoasă este biografia directorului adjunct al ICR Paris, doamna SIMONA RĂDULESCU EDWARDS. La 21 de ani avea deja un copil, Matei Lupu, dar asta n-a împiedicat-o să ajungă la Paris, unde devine librăreasă la toneta unui anume Richard Edwards, căruia îi preia numele prin căsătorie! Cei care o cunosc spun că femeia murea de foame pe la Paris, până în momentul în care l-a cunoscut pe ambasadorul Baconski, care a jacuzzit pe acolo în vremea furtului masiv de la alegerile din 2008.

Şi, uite-aşa, fără vreo competenţă, doamna Edwards, librăreasa, devine director adjunct al ICR Paris! Curriculum vitae al doamnei poate fi găsit uşor pe Google.

Din echipa pariziană mai fac parte doi referenţi: OLIVIA HORVATH, recrutată direct din cadrele MAE, dar şi MĂDĂLINA TUREATCĂ, traducătoarea unei cărţi utile pentru colegele şi şefele ei: „Ghid de maritiş pentru fete moderne”, carte apărută la Humanitas, din care cităm un pasaj semnificativ ce poate explica întreaga carieră a duduilor citate mai sus:

„Aşadar iubitul şi-a luat inima-n dinţi şi ţi-a pus marea întrebare? Uau! Ce urmează? Ei bine, haos total. Te trezeşti într-o clipită din iubită logodnică şi, dupa vreo câteva luni — ta-daa! –, viitoarea mireasă cu o misiune de îndeplinit: aceea de a-ţi organiza nunta visurilor şi de a o scoate la capăt fără să faci o cădere nervoasă, să-ţi omori părinţii ori să fugi mâncând pământul cu primul bărbat care-ţi iese în cale”.

După cum se vede, fetele nu sunt doar nişte vampe de Paris, cum s-ar putea crede, ci ditamai doamnele cu pedigree, cu bibliografie la biografie!

De ce se tem unii de scriitorul Alexandru Dobrescu?

Noul director al ICR Paris este scriitorul ieşean Alexandru Dobrescu, iar numirea sa a generat deja valuri în rândul unor intelectuali. Motivul este simplu. Dobrescu a scris două cărţi importante care-i vizează pe mulţi dintre clienţii de până acum ai ICR.

Una este „Detractorii lui Eminescu”, din care au apărut deja primele două volume. Sunt cunoscute atitudinile publice ostile lui Eminescu, publicate de H.-R. Patapievici, Mircea Cărtărescu sau Nicolae Manolescu în „Dilema veche” de acum câţiva ani şi este de presupus că teama acestor autori de a se vedea în paginile unei astfel de cărţi naşte emoţii explicabile.

Cea de-a doua carte este „Corsarii minţii. Istoria ilustrată a plagiatului la români”, din care n-au cum să lipsească Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu sau H.-R. Patapievici, autorii unor plagiate care au făcut deliciul publicului în ultimii ani.

Cum aceşti intelectuali au fost pînă acum clienţii preferaţi ai ICR, cărţile lor fiind traduse deşănţat în cele mai exotice limbi, se subînţelege că de acum vor trebui să intre şi ei „în rândul lumii”, ceea ce nu le poate conferi nicidecum un sentiment de linişte.

Ca să preîntâmpine proliferarea (adică înmulţirea, doamnă Katia Vandenbrent) a unor astfel de atitudini ostile, precum şi proferarea (adică rostirea, doamnă Katia Vandenbrent) a unor injurii la adresa sa şi a ICR, Andrei Marga, noul director al ICR, trebuie să radicalizeze măsurile, altfel, cît de curînd, prin intermediul adjunctului său, Horia Gârbea, se va trezi prizonier în braţele vastei reţele de tip caracatiţă pe care a creat-o Horia Roman Patapievici.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.