În ce implică Tudose Banca Mondială

Premierul Mihai Tudose dorește să implice Banca Mondială în construcția autostrăzii Comarnic-Brașov după ce Ministerul Transporturilor s-a dovedit incapabil pentru acest proiect, iar Comisia Europeană refuză să-l finanțeze. Ar fi pentru prima oară când un Guvern autohton deleagă gestionarea unei lucări de o asemenea anvergură unui organism extern.

„De la Banca Mondială am solicitat ajutor tehnic şi va dau un exemplu: autostrada Bucureşti-Braşov. Am vorbit cu Banca Mondială (…) să facem unitate de management-proiect sub conducerea lor, cu sprijinul lor tehnic”, a declarat Tudose. Șeful Executivului vine cu această informație la puțin timp după ce a atacat FMI că a greșit prognozele cu privire la România. „Totuşi, sunt ditamai organismul şi lumea se uită la ceea ce spune Fondul Monetar Internaţional. De fapt ultimele două previziuni nu prea le-au ieşit. Eu nu i-am acuzat de rea-voinţă, dar să fie un pic mai atenţi”, a arătat Mihai Tudose.

După standardele premierului Banca Mondială a dat-o în bară și mai rău. De exemplu, în 2008, a prognozat o creștere de 5,9% dar a înregistrat 6,8%. În 2009, a spus că România va avea o creștere de 3,2% însă criza a dus la un minus de 5,6%. Tot în 2009 a spus că pentru 2010 vom avea un plus de 5,8%, dar după declanșarea crizei a prognozat, la începutul lui 2010 un plus firav de 0,5%, iar pe la jumatea anului a trecut la o prognoză de -0,5%. Anul s-a încheiat cu un minus de 1%. Prognoze optimiste s-au făcut pentru 2011. Mai întâi, în ianuarie 2010, Banca Mondială a spus că România va atinge în 2011 o creștre de 4,2%. Avântul s-a mai temperat la jumătatea lui 2011 când s-a prognozat un plus de 3,6%.

Intrând în 2011, Banca Mondială a spus că vom avea o creștere mai întâi de 1,5% și apoi de 1,6%. 2011 s-a încheiat cu o creștere economică de 1,1%. În 2012, optimismul a devenit pesimism. Banca Mondială a prognozat o creștere de 1,5% și apoi de 1,2%, numai că România a înregistrat 2,4%, adică dublu. În linii mari la fel s-au petrecut lucrurile și în 2013. Instituția bancară a spus că vom avea o creștere de 1,6% și apoi de 1,7% însă am terminat anul cu un plus de 3%. BM a fost mai aproape de țintă în 2014, când a spus că România va avea o creștere de 2,5% și apoi de 2,8% și plusul raportat a fost de 2,9%. Pentru 2016, Bamca Mondială a prognozat o creștere de 3,9% și s-a înregistrat până la urmă 4,8%.

Banca Mondială este caracterizată ca un organism „întreg la minte” de către premierul Tudose. „Facem o echipă de suport, iar tot ceea ce înseamnă management de proiect să fie la un organism întreg la minte – Banca Mondială. Să ne dea suport tehnic şi să coordoneze această lucrare. Banii sunt de la noi… Între timp, noi am găsit nişte proiecte mai vechi – ştiţi că studii de fezabilitate avem să facem un drum până la Lună, că nu ştiu cum s-a întâmplat, dar până acum toţi au făcut studii de fezabilitate. Am găsit un proiect prin sertarele Ministerului Transporturilor care încă mai are autorizaţia de mediu valabilă şi pe care vrem să-l implementăm cât mai repede”, a mai spus Tudose, precizând că se referă la autostrada Bucureşti-Braşov.

Povestea celor 58 de kilometri prin munți este una a rateurilor, a eșcurilor, a abandonurilor, a cifrelor astronomice, a unor idei care nu pot fi puse în practică în România, a incompetenței și a nervilor duși la maxim pentru șoferii care se încumetă pe Valea Prahovei. UE nu vrea să plătească pentru acest tronson, statul caută diverse soluții iar ultima încercare este decongestionarea traficului prin construcția a două centuri, la Comarnic și Bușteni. Epopea Comarnic-Braşov durează din vremea guvernării Năstase. În 2003-2004, Cabinetul de atunci a avut prima tentativă de construire cu ajutorul investitorilor privaţi. Au fost atraşi în joc francezii de la Vinci cu care s-a semnat contractul de construcţie a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Afacerea a căzut din cauză că aceștia nu au reuşit să adune banii necesari construcției, în jur de 1,5 miliarde de euro. Se socotea la vremea aceea că francezii vor plăti ei totul și pe parcurul următorilor zeci de ani de după deschiderea autostrăzii să scoată cheltuiala prin taxe de autostradă. În 2010 se mai face o încercare, de data asta pentru întreg tronsonul Comarnic-Braşov. Se înfățișează iar Vinci, însă nu singuri ci de mână cu grecii de la Aktor. După trei luni de bâjbâieli, consorţiul denunţă unilateral realizarea concesiunii din raţiuni rămase încă neclare. Pentru a treia oară, Vinci şi Aktor au atras alături de ele şi pe Strabag. În toamna lui 2014 era prevăzută prima lucrare de teren iar fostul ministrul de atunci, Ioan Rus, spunea că există posibilitatea ca Bruxelles-ul să verse ceva bani pentru această autostradă.

La începutul lui 2015, Transporturile au ezitat să ia o decizie în privinţa concesiunii, amânând verdictul în aprilie. În aprilie 2015, Rus a declarat că totul va începe în acel an, dar nu s-a pronunţat încă asupra unei decizii privind concesiunea cu asocierea în cauză. Premierul Victor Ponta a spus tot atunci că autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic, acuzând PNL de populism.”Altfel păţim ca şi cu Bechtel-ul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani. Dacă nu vine firma privată cu banii, trebuie să îi punem noi”, a declarat la vremea respectivă Ponta. La începutul lui 2016 a picat și ultima redută a speranțelor. CNADNR a anulat licitaţa pentru construcţia lotului Comarnic-Predeal al autostrăzii Comarnic-Braşov, întrucît a primit oferte inacceptabile şi/sau neconforme, potrivit unui anunţ al companiei postat pe site-ul propriu, informează economica.net. Singura firmă care a depus oferte pentru acest lot este Spedition UMB, compania lui Dorinel Umbrărescu, şi a avut o valoare de 152 milioane lei. Valoarea estimată a contractului în anunţul de licitaţie era de 166,85 milioane lei fără TVA, iar oferta a fost depusă în luna octombrie 2015. A fost pentru a patra oară când se anulează licitaţia pentru tronsonul Comarnic-Braşov.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.